Citat:
În prealabil postat de Adriana-Simona
Dealungul anilor am vazut ca situatia nu s-a imbunatatit in cazul lor desi se spovedeau/impartaseau des, ba din contra au adunat si mai multa deznadejde in suflet.
.
Si atunci ma intreb cum e mai bine: sa ne impartasim, desi nu suntem vrednici, sau sa ii spunem duhovnicului starea care o avem, sa nu ne impartasim dar sa ramanem realisti si sinceri cu noi insine?
|
Oare, daca ne'am impartasi
o singura data in an, dupa post aspru si indelungat... am face'o cu vrednicie ?!
Problema care se pune in Euharistie nu este de vrednicie sau nevrednicie, ci de pocainta.
Cine se apropie de Taine suparat pe faptele sale si cu inima pocaita... acela le primeste
ca medicament.
Cine se apropie de Taine ca de un premiu sau ca de ceva care i se cuvine, in urma a cine stie ce osteneli, ... acela ia osanda.
Euharistia, desi este cea mai puternica sursa de putere duhovniceasca, nu are nici o putere cand se afla singura in viata unui om.
Cand omul nu se roaga zilnic, nu are evlavie fata de Cuvantul lui Dumnezeu, nu tine post si nu ravneste spre despatimire (Matei 5, 48), atunci... ce rost are Euharistia ?!
Este
vina preotilor pentru situatia in care crestinii nu se mai apropie de Euharistie.
Este vina preotilor pentru lipsa de evlavie a crestinilor de rand si pentru reaua lor raportare la Euharistie.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)