[oitza ratacita]

Imi cer scuze, a fost departe de mine gandul de a face pe cineva sa se simta prost. Doar am oferit un raspuns colegului nostru de forum, din pozitia mea de pastratoare a traditiei iconografiei bizantine. Fiecare e liber sa decida ce este potrivit pentru el insusi.
Icoanele, cele pe care inca le avem din primele secolele crestine, au fost realizate indeosebi pe materiale durabile precum lemnul sau piatra. Reprezentarile iconografice pe suporturi mai perisabile au avut doar scop ilustrativ, nefiind considerate icoane de sine statatoare si nici obiecte distincte de cult. Este vorba de miniaturile din manuscrisele biblice sau din cartile liturgice realizate pe pergament, papirus si mai apoi pe coala de hartie.
Icoanele pe hartie au din start o durata de viata mult scazuta comparativ cu cea a icoanelor pe lemn (si in cazul icoanelor pe lemn, longevitatea e conditionata de materialele folosite de iconar dar si de conditiile de pastrare - factorii de mediu). Procedeul plastifierii reproducerilor in serie a adaugat o mai mare durabilitate insa cu sacrificarea aspectului estetic.
Trebuie sa inteleaga toata lumea ca tehnica reproducerii in serie a icoanelor nu tine propriu-zis de arta iconografica, deoarece nu presupune participarea personala a iconografului in sens traditional, presupune doar cunostinte tehnice si o anumita aparatura. Cu aceasta este diluat sensului originar al icoanei si unicitatea fiecarei reprezentari iconografice ce a caracterizat iconografia traditionala. Icoana contemporana risca transformarea intr-un produs impersonal, de masa. Ar fi ideal ca orice credincios sa aiba in casa macar o icoana pictata manual pe un suport durabil.