[Moroco]

În prealabil postat de Krautrock

Diavolul n-are nicio legatura cu ceea ce credem sau nu credem. Oamenii cred ceva doar daca au dovezi. Nu e nevoie totusi ca dovezile sa fie si "adevarate". Insa trebuie sa aiba ceea ce numim "putere de convingere". De pilda, unii pot fi convinsi de adevarul celor mai aberante idei. Daca omul accepta o dovada aberanta poate fara probleme ajunge la idei aberante. Marea intelepciune e sa ne putem demonta convingerile sau credintele astfel incat, ajungand la fundamentele ce stau la baza lor, sa putem stabili ce e in regula si ce nu e in regula.

Si ca sa dau un exemplu, ma voi referi la ideologia nazista. Desigur, am sa simplific putin lucrurile pentru ca spatiul acestei postari nu-mi permite sa ma lungesc cu toate detaliile necesare. Conform ideologiei naziste, evreii ar trebui izolati de restul societatii, internati in ghetouri, lagare, siliti sa nu se reproduca si chiar eliminati cu totul. De ce? Pentru ca sunt o rasa inferioara. Pai cum? Exista rase superioare si rase inferioare? Nazistii spun ca da. Orice popor e animat de un asa numit Volksgeist (spirit al poporului) care confera indivizilor acelui popor anumite caracteristici cum ar fi: inventivitate, stupiditate, harnicie, lene, altruism, egoism, pofta de bani, cumpatare, tendinta de a se imbuiba etc. Un popor cu trasaturi pozitive apartine unei rase superioare. Unul la care predomina trasaturile negative tine de o rasa inferioara. Ba chiar se poate contura o ierarhie a raselor, potrivit ideologiei naziste: germanicii, romanicii, slavii si la gramada evreii, negrii precum si alte popoare de acest fel. Vedeti cum am descompus acest tip de gandire. Unde am ajuns? Probabil chiar la fundamentele ei. Si ce anume nu e in regula? Tocmai intelegerea conceptului de "spirit al poporului" in sens biologic. La poetul si filosoful Herder care il foloseste pentru prima oara "spiritul poporului" era inteles intr-o acceptiune culturala. La el nu existau culturi superioare si inferioare, ci doar diferite. Problema a aparut atunci cand semnificatia acestui termen a fost pervertita de nazisti. Deci iata cum putem demonta temeiurile unei idei aberante si putem afla unde se afla buba. N-o facem de obicei pentru ca ne temem sau ne e rusine sau nu vrem sa iesim din orizontul nostru de confort si sa ne testam propriile credinte sau convingeri. Avem aceasta putere, dar nu vrem. Suntem bine asa cum suntem si ca sa fim impacati cu acest lucru, spunem ca Diavolul ne manipuleaza si nu ne lasa sa vedem lucrurile clar. Diavolul e doar o scuza.



Lumea e ceea ce este. Pentru ca despre ceea ce nu este nu putem vorbi, ba chiar n-ar avea sens sa vorbim. Cineva spunea odata ca lumea e ceea ce se petrece. Cum sa vorbesti despre ceva ce nu se petrece (adica nu s-a petrecut vreodata, nu se petrece acum si nu se va petrece niciodata)? Atat timp cat existam suntem in lume. Ne putem izola de ea? Doar atunci cand nu mai existam in ea. Dar in acest caz, mai degraba lumea se izoleaza de noi si nu invers. Exista la romani expresia "si-a pierdut viata" despre cineva care a murit. Sensul ei real e de fapt "viata l-a pierdut pe el", intr-un mod oarecum analog celui in care iti pierzi niste bani din buzunar. Tot ceea ce se petrece in lume e lumesc. Lumeasca e bucuria si necazul, lumeasca e asceza si desfranarea si lumesti sunt raul si binele. Mai ales ultimele doua. Lumea e pacatoasa? Ma tem ca nu inteleg o asemenea propozitie. Dar ce inteleg e ca unii oamenii sunt plini de rautate, plini de nepasare, plini de invidie etc., insa nu sunt asa pentru ca lumea e asa, ci pentru ca asa sunt ei. Iar despre lume spunem ca e rea pentru ca in ea exista oameni rai. Si pentru ca imi place uneori sa ma joc cu cuvintele pentru ca astfel ele isi pot dezvalui ascunzisurile, e interesant ca in limba romana se poate spune ca oamenii rai nu sunt "ca lumea", adica nu sunt asa cum ar trebui sa fie niste oameni.

In concluzie, nu trebuie sa ne ferim de lume, ci trebuie sa ne ferim de rau.



Cum sa discuti cu mortii? E ca si cum ai discuta cu peretii, adica cu nimeni.



Lumea nu are un duh. Lumea e tot ceea ce se petrece.

Saracutzul de tine. Prin tot ce scrii se vede ca esti tzepuit si ca incerci mereu sa te autotzepuiesti si sa te convingi ca e asa cum susti vrand sa convingi si pe altii facandu-te o uneltica naiva a grijilor lumii si a solutiilor ei revolutionar-voluntariste.

Dragul meu. Diavolii si demonii tzepuiti de satana si de oamenii pacatosi sunt ingerii cazuti care impreuna cu fraierii lor de pretutindeni au nascocit pacatul, minciuna, viclenia si de acolo, prin neascultare si rautate, au poftit si s-au desfranat dupa idoli crezandu-se eroi, zei, "dumnezei" (dumnezei straini si falsi) si au invatat pe oameni toate faradelegile iar oamenii ca niste maimute smintite si capiate au lucrat si lucreaza mereu desavarsirea pacatuirii vrand sa intretina lumea, aparand acest duh al lumii foarte pacatos, ispititor si insistent. Satana este exact acest duh pacatos al lumii, al oamenilor care iubesc si urasc oamenii, duh rau care se crede mai mare si mai vrednic, mai sfant si mai puternic ca Dumnezeu.

N-are sens discutia daca nu-ti dai seama ca lumea de aia a si fost osandita si lepadata de Domnul Hristos-Cuvantul pentru ca e pacatoasa, mandra si cruda.

Tu ca un naiv vrei sa te autotzepuiesti lingusind si aparand lumea, neamul acesta viclean si desfranat, sustinand ca diavolul care se crede eroul ei razbunator ar fi bun daca te ispiteste si te pune pe auto-sminteala stiutoare in timp ce ne acuzi pe noi crestinii curajosi care povatuim sa vegheati si sa va aparati de lomea umanitatii si de diavolii-demomi ne acuzi ca am cauta defapt sa ne scuzam in loc sa ne asumam raspunderea, lucrul si trairea.

Deci dragul meu, nu incerca sa ma convingi cu tot felul de speculatii filozofico-literare sau cu demonstratii logice istorico-materialiste ca lumea e buna si ca diavolii nu exista sau daca exista fac binele si ca defapt nu ei ci noi crestinii facem raul... scuzandu-ne. Ok?

Daca incerc sa te fac constient de adevarata realitate pe care lumea vrea s-o stearga din ochii si din mintea crestinilor, stergand toate dovezile existentei divine ori preschimbandu-le in mituri, in legende si povesti vanatoresti, inseamna ca si raspund pentru ceea ce spun... daca nu io, atunci raspunde Domnul nostru si al meu pentru mine...

Iar mortii sunt toti cei ce nu cred sau nu vor sa creada in Domnul Iisus Hristos-Cuvantul. Chiar daca-i vezi ca manca, bea, se inmultesc, se insoare si isi fac daruri unii altora, misunand si invartindu-se de colo colo ca sa-si desavarseasca barfele si raiul poftelor si placerilor, raiul viermilor, asta nu inseamna ca sunt vii. Sunt morti si cu mortii nu prea are rost sa stai de vorba ca nu cumva sa-ti pui nadejdea in ei si-n idolii lor.