PROCLAMATIA OFICIALA
a monahilor ortodocsi români,
către binecredinciosul popor ortodox român,
Sfîntului Sinod si întregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni
Ai nostri Arhipăstori si preaiubiti frati întru Hristos,
Semnatarii, părinti ai mănăstirilor din România, stareti, ieromonahi, monahi si monahii, ridică glas de chemare la unitate si mărturisire către toată suflarea ce-si mărturiseste ortodox crezul si vietuirea. Cu totii mostenim rînduiala - încredintati fiind de Sfintii Părinti - ca orice hotărîre în Biserica Ortodoxă să se facă canonic, unanim si conform predaniei patristice. Noi monahii, ca unii ce întreit ne-am făgăduit lui Dumnezeu si ni s-a încredintat Adevărul ortodox spre mărturisire, nu putem încălca si nici trece peste ceea ce Proorocii au profetit, Sfintii Apostoli au propovăduit si De-Dumnezeu-Purtătorii Părinti au hotărnicit la cele Sapte Soboare Ecumenice si Locale. Astfel, Canonul 15 întocmit la al Nouălea Sinod (I-II) din Constantinopol de la anul 861, spune despre cei ce propovăduiesc public eresul sau îl învată în Biserici, să fie îndepărtati de comuniunea cu credinciosii si afurisiti, ca unii ce fac schismă si sfărîmă unitatea Bisericii. În acest fel toti devenim străjuitorii adevărului în Biserică si purtători de grijă ai Sfintei Traditii călăuzitoare către mîntuire.
Rămînem înmărmuriti privind la hotărîrile ce reprezentantii Bisericii Ortodoxe le iau privind viata Bisericii ce o păstoresc. Am tot nădăjduit că toate aceste neîmpliniri se vor opri, dar ne-am înselat. Am început să credem că de la înăltimile la care sunt, nu se mai vede calea de întoarcere, că deja este prea tîrziu. Asadar, actele si declaratiile prelatilor Bisericii Ortodoxe referitor la celelalte culte, ne-au pricinuit o adîncă mîhnire si ne supun la o grea încercare duhovnicească, pentru că sunt lucruri nemaiauzite si total contrare credintei Sfintilor Părinti.
Din această pricină, atitudinea noastră fată de noile erezii si schisme trebuie să se facă auzită de către toată suflarea ce-si lucrează în chip ortodox mîntuirea. Asadar, întemeiati fiind pe cuvintele Sfintilor Părinti, declarăm ferm si categoric:
* Nu este posibilă unirea cu catolicii atîta timp cît acestia nu renuntă la toate ereziile lor (Filioque, infailibilitate, primat papal, harul creat, purgatoriul, imaculata conceptiune, slujirea cu azimă, botezul prin stropire sau turnare, s.a.), la neorînduielile scolastice si nu primesc botezul ortodox prin afundare. Nu putem uita istoria încă sîngerîndă a uniatiei catolice din Ardeal si nu putem fi ignoranti la planul demonic de înglobalizare a Ortodoxiei de Marele Apus. Planul masonic în cauză constă în a pecetlui unirea religioasă fără a se tine cont de divergente, printr-o recunoastere reciprocă a tainelor si a mostenirii apostolice, fiecare recunoscînd pe ceilalti drept Biserică, apoi realizarea unirii neortodoxe (intercomuniune), la început limitată, apoi lărgită. După care va rămîne să fie pusă problema diferentelor dogmatice, considerate depăsite si dezbinătoare. Pentru aceasta ne ridicăm împotriva oricăror rugăciuni în comun cu catolicii si protestantii, mai ales asupra unitătii si reconcilierii ecumeniste ce defăimează Sfintele Taine. Toti cuviosii si mărturisitorii Părinti de după Schisma din 1054 au luptat împotriva eresurilor latinesti, dogmelor mincinoase, expansiunii politice, si s-au sfintit, împotrivindu-se pînă la sînge. Cuvintele lor au pînă azi puterea si lucrarea Duhului Sfînt si ne îndreptătesc a crede că: „Există doar o singură Biserică a lui Hristos, cea Ortodoxă, apostolească si sobornicească, nu mai multe,” (Sf. Fotie), iar „pe papa Sfînta Biserică îl afuriseste si eu, împreună cu Biserica, fiul ei fiind, îl afurisesc.” (Sf. Paisie de la Neamt)
* Rămînerea Bisericii Ortodoxe Române în Consiliul Ecumenic al Bisericilor este un act de apostazie, de trădare a adevăratei credinte, prin acceptarea hotărîrilor ce contrazic fătis dogmele Ortodoxiei si canoanele Sinoadelor Ecumenice. Neamul ortodox este rădăcina, trunchiul, frunza si rodul Bisericii al cărei cap e Iisus Hristos Dumnezeu-Omul. Nu putem negocia „democratic” dogmele Bisericii si nu putem sta pe picior de egalitate cu catolicii, protestantii, evreii, budistii sau musulmanii, atît timp cît doar în potirele noastre se întrupează Adevăratul Hristos Cel născut din Preasfînta Fecioara Maria. Noi ortodocsii nu avem nimic de adăugat sau de scos din crez sau slujbe, iar Sfîntul Marcu al Efesului pecetluieste cele de mai sus spunînd că: „În materie de credintă nu există concesie iar chestiunile credintei nu îngăduie iconomia.”
* Demascarea politicii globaliste de integrare religioasă în UE ca fiind demonică si fundamentată pe principii anticreștine, luarea de măsuri împotriva noilor buletine cu cip si a card-urilor ce înainte-merg pecetluirii apocaliptice. Vădirea manifestărilor new-agiste ce îndrăcesc pe tineri, rescrierea adevăratei istorii bisericesti-nationale si revigorarea valorilor traditionale. Nu avem pricină de a supune Biserica presiunilor politice si de a da Cezarului mai mult decît i se cuvine. Împărătia noastră e în ceruri, dar trebuie să o dobîndim încă din viată, fără a ne vinde ortodoxia si românismul.
Facem un ultim apel către Sfîntul Sinod, pentru numele lui Dumnezeu opriti-vă cît nu e prea tîrziu! Hotărîti iesirea Bisericii Ortodoxe Române din Consiliul Ecumenic, nu mai pîngăriti altarele cu rugăciuni împreună cu ereticii, nu mai primiti pe cei nebotezati ca fii ai Bisericii, nu vă plecati compromisurilor politice si nu ne siluiti libertatea si constiinta cu legitimatii comuniste. Nu mai putem răbda privind noile rînduieli ce desconsideră Sfintele Canoane, cenzurează Sfintii Părinti, ignoră dogmele si hotărîrile Sfintelor Soboare si răstălmăcesc Sfintele Scripturi. Nu introduceti schisme si dezbinări în Biserică, nu încercati să uniti ce e despărtit, căci singurul lucru care-l veti reusi e să distrugeti unitatea Ortodoxiei, să fisurati adînc temelia Bisericii si să ridicati cea de-a doua Mare Schismă. În acest ecumenism bolnav, B.O.R. acționează individual, fără încredintarea celorlalte biserici ortodoxe surori, fără a fi împuternicită printr-o hotărîre a vreunui sinod inter-ortodox, putînd fi declarată oricînd ca fiind schismatică și eretică de către celelalte Patriarhii ortodoxe. Veniti-vă în fire si treziti-vă! Atît timp cît veti rămîne cu Hristos, vă vom urma, iar de vă veti pune interesele personale mai presus de cele ale Bisericii, vă vom socoti apostati. Lepădati toate aceste înselari, pentru ca nu cumva poporul urmîndu-vă, să se lepede de Biserica lui Hristos.
Toate aceste lacrimi de sînge voim a le sterge de pe chipul Bisericii, alminteri vom trece peste ascultarea de păcat si vom înainta proteste oficiale, vom iesi în stradă si vom alcătui sinod de rezistentă. Nimănui, nicăieri si niciodată nu i se va îngădui a sacrifica pentru binele său, cea mai mică părticică din Credinta Ortodoxă. Cu noi este Dumnezeu si pentru Hristos voim a merge pînă la capăt, chiar să ne vărsăm sîngele dacă situatia o cere, pentru ca nici o literă din sfintele cuvinte să nu sufere vreo vătămare, pentru ca toti cu urechi de auzit să priceapă si cu ochii ce vad să-nteleagă.
Iertare tuturor pentru toate si primiti rugămu-vă acestea ca o cunună, ca o sulită, ori ca o Cruce.
Semnează,
Tot Soborul de monahi si monahii, încă vii,
ai României Ortodoxe
|