Daca evoluam sau involuam?,cred ca evoluam de vreme ce tehnica a ajuns la un asemenea nivel pe care il cunoastem si-l folosim destul de bine.Inchipuiti-va,daca noi folosim doar 5%din capacitatea creierului,oamenii primitivi cat foloseau din creierul lor?Prin urmare,nu cred ca folosim doar 5%din creier,reprezinta un procent mult prea mic pentru realitatea stiintifica care se evidentiaza in zilele noastre,poate atat foloseau oamenii cu multi ani in urma.Pana la urma,depinde de la individ la individ,unii isi folosesc creierul mai mult altii mai putin,dar este clar per total,ne folosim capacitatea creierului doar un procent,destul de mic....dar nu infim.
Teoretic cred ca evoluam,practic,prin natura noastra egoista cu dendinte si tehnologii distructive,cred ca involuam,intorcandu-ne incet dar sigur spre nimicul de altadata,spre disparitie.Cu adevarat creierul uman are o capacitate extraordinara de-a stoca informatiile,de-a le redirectiona la nivelul creierului acolo unde trebuie,creierul are de fapt o putere fenomenala,ajunsa pana la gradul de paranormal...in unele cazuri,izolate,de altfel.Cum ar fi fenomenul de telechinezie.
Uneori ma gandesc,daca toate dovezile si inscrierile religioase s-au desfasurat acum mii de ani in urma,cand tehnologia era atat de slab dezvoltata,si-atatia factori moderni care influienteaza iremediabil viata,nu existau,cum ramane cu adaptarea religiei la vremurile contemporane.Exista lucrui care numai coincid cu realitatea,exista tendinte religioase care ajung la un paradox,datorita suprapunerii unor timpuri si fapte diferite si controversate.Un raspuns mi-am dat la aceasta cugetare,Dumnezeu a vorbit in pilde,adica profund,tocmai pentru ca aceasta conotatie filozofica a exprimarii sa aiba veridicitate si sens "pana la sfarsitul veacului",pentru ca intr-adevar,biblia,indiferent de vremurile care asupresc pamantul si viata,ramane o carte complexa si extraordinar de inteleapta,sensul ei ramane neatins fiindca se poate conforma prin subtilitate,oricarei generatii.Ceea ce face,in unele priviinte,ca religia sa nu mai poata sa se desfasoare in timpurile contemporane,nu este ceea ce Dumnezeu a lasat prin lege pamantului,ci ceea ce oamenii au transformat din aceste legi,altele si altele tot mai natange si absurde.Din pacate,in multe priviinte,religia a devenit o unealta traditionala a oamenilor care se cred desavarsiti,si astfel am ajuns la atatea si-atatea controverse si dezbinari interumane,si in definitiv la confuzie.Daca observati si-aici pe forum,cel mai mare procent din crestini invoca scrierile parintilor,preotilor si mai putin a bibliei si cuvantului curat dat de Dumnezeu.Ce dovada mai mare dorim,decat cea ca Dumnezeu a venit pe pamant pentru pavatosi,ca a muncit in ziua de sabat,ca a lasat-o pe desfranata sa se apropie de El,ca l-a mantuit pe talharul de pe cruce,ca a spus"cine este fara de pacat sa arunce primul cu piatra",si altele,si altele atat de clare pentru sufletul nostru.Dar nu,noi crestinii nu tinem cont de acestea,noi suntem mai presus de orice si de oricine,noi judecam aspru,noi infieram la dezbinare,noi pedepsim,noi simtim sila fata de pacatosi,ne departam de curvari...etc.Aceste realitati ma intriga,fiindca oamenii au schimbat si au creeat acest haos in viata religioasa,de aceia ne este tot mai grau sa credem fiindca ne tamponam cu nemilostivirea lor.Si-o sa spuneti;"ce nevoie avem de oameni???".Daca am avea fiecare o lume proprie...n-am avea nevoie si n-am depinde de ei.
Am deraiat putin de la subiect,dar consider ca si aceasta trasatura religioasa,constituie un factor de involutie sau evolutie umana...Uneori aceste teorii se rezuma doar la schimbarea in sine,pentru ca schimbarea nu e neaparat sa fie ascendenta sau descendenta,ci doar dupa placul oamenilor.Uneori ne intoercem in timp si dorim sa traim ca atunci,asta nu dovedeste involutie,ci mai degraba un grad de dezvoltare ajuns la un punct full si doreste sa renasca prin natura cea dintai,cum de altfel avem tendinta sa ne-ntoercem in natura,in simplitate.
Sincer,ar trebui sa discutam la infinit si n-am ajunge la nici un consens,fiindca ceea ce este psihologic este si infint,poate avea intelesuri diverse...
|