Minunate rugaciunile pe-aici. Multe, frumoase si de mare folosinta. Am incercat sa descopar si rugaciunea pe care-o spun aproape in fiecare seara la miezul noptii, alaturi de celelalte, dar n-am gasit-o. Mie imi este foarte apropiata de suflet si o voi reda mai jos pentru a o vedea si altii. Sper sa nu ma incurc!...
Nepatata, neintinata, nestricata, fara de prihana Fecioara, Mireasa dumnezeiasca stapana, Care pe Dumnezeu Cuvantul, cu oamenii, prin prea marita ta nastere L-ai unit, si firea cea lepadata a neamului nostru, cu cele ceresti o ai impreunat.
Ceea ce esti singura nadejde a celor deznadajduiti si a celor biruiti ajutor, gata ocrotitoare a celor ce alearga la tine, si a tuturor crestinilor scapare, nu-ti fie scarba de mine, pacatosul, necuratul, netrebnicul si ticalosul, care cu urate si ganduri si cu vorbe si cu fapte de rusine, pe mine insumi de tot netrebnic m-am facut si prin lenevie, dulcetilor vietii rob m-am dat, ci ca ceea ce esti buna si Nascatoarea Celui bun, fii langa mine pururea ca o indurata si duioasa iubitoare de bine, in viata de acum calda mijlocitoare si ajutatoare, navalirile potrivnicilor oprindu-le si la mantuire indreptandu-ma. Iar in timpul iesirii mele, ticalosul meu suflet, pazindu-l si intunecatele chipuri ale viclenilor diavoli, departe de la dansul alungandu-le, de munca cea vesnica ma scapa si mariri celei negraite a Fiului Tau si Stapanului nostru si Domnul, mostean aratandu-ma, care sa o si dobandesc, stapana mea, preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. Prin mijlocirea si prin sprijinirea ta, cu darul si cu iubirea de oameni a Unuia nascut Fiului Tau, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, caruia I se cuvine, toata slava, cinstea si inchinaciunea, dimpreuna cu cel fara de inceput al Lui Parinte si cu preablandul si bunul si de viata facatorul sau duh, totdeauna, acum si pururea si-n vecii vecilor. Amin!