[2io]

Mie mi s-a intamplat in realitate sa iau viata ca si cum as avea intotdeauna posibilitatea sa dau Undo, precum in toate jocurile si programele de calculator.

Ce a insemnat aceasta? Cand au venit aceste sentimente? De ce?

Am vazut persoana de langa mine ca sufera si, avand in gand ca pot da Undo, am spus mai multe rele sau am ramas indiferent, marind suferinta. Apoi... povestea cu drobul de sare: bine este sa te duci sa iei drobul de sare si sa-l pui in alta parte, dar... stiind ca pot da Undo, l-am lasat acolo. Si multe alte situatii in care, indiferenta isi spune cuvantul.

Toate aceste sentimente au aparut dupa ce am terminat-o cu jocurile. In sensul ca am luat hotararea [din credinta] ca sunt daunatoare [nu m-am gandit ca am facut rau ca m-am jucat, ci doar ca a fost mult mai mult decat destul] si am sters orice urma de joc de pe calculator.

Aceasta observatie mi-a intarit adevarul spus prin: "Gustati si vedeti ca Domnul este Bun", adica doar dupa schimbare prin credinta vei cunoaste groapa in care erai si putregaiul ce era pe tine.

De ce au venit sentimentele astea? Pai te lasa dracul sa scapi usor? Bine ca nu aveam masina in acea vreme... ca imi placea sa merg la nfs ca si cum nu-mi pasa ca se zgaria masina, sau chiar imi placea cum se balansa in urma unor impacturi mai puternice.

Doamne ajuta!