View Single Post
  #3  
Vechi 21.06.2012, 13:31:12
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Uitându-mă în urmă, cel mai ușor cred că m-am integrat în comunitățile din școală, iar apoi serviciu. Poate pentru că aici aveam obiective comune pe termen scurt, pentru care este necesar să colaborăm, plus că la serviciu petrecem foarte mult timp.

Integrarea în familie se pare că nu prea mi-a reușit, având în vedere că tata îmi reproșează, încă, faptul că mi-am dorit să mă separ cumva de ei și să duc un alt fel de viață...

Integrarea în comunitatea ortodoxă (a bisericii pe care o frecventez) a durat câțiva ani (vreo 4 chiar!) Când am început să particip la Sfânta Liturghie în această biserică, mi-am dorit foarte mult să-i cunosc și să stau de vorbă cu ceilalți enoriași. Dar ceva nu se lega...
Apoi am avut o perioadă (de depresie) în care eram foarte speriată și concentrată cumva pe trăirile proprii - simțeam că ei nu mă puteau ajuta, așa că nici atunci nu s-a creat vreo legătură (cel puțin nu vizibilă), cu excepția legăturii dintre mine și părintele duhovnic.
Abia mai târziu o fată cam de vârsta mea m-a invitat în oraș și așa, încet-încet, am intrat în vorbă și ne-am cunoscut. Apoi s-au creat diverse relații de prietenie, mergem împreună în scurte excursii, ne vizităm, vorbim etc.

Cum spuneam și pe alt topic, se mai creează legături și între noi, cei de pe forum :-)

Așa că să nu deznădăjduim!

Last edited by Annyta; 21.06.2012 at 13:35:45.
Reply With Quote