View Single Post
  #5  
Vechi 22.05.2018, 23:17:12
Carina Laura Carina Laura is offline
Member
 
Data înregistrării: 04.10.2011
Mesaje: 48
Implicit

Hristos s-a inaltat!de cele mai multe ori am scris aici cerand exemple concrete pt situatia in care ma aflam, si de fiecare data ma ajuta mult cand cei care au trecut prin situatii similare mie,imi povestesc experientele lor poztive. asa ca iti scriu ceea ce am trait eu, poate te ajuta si te incurajeaza. puiul meu s-a nascut in 2015, o sarcina in care la 20 sapt s-a depistat deschiderea colului= risc de avort sau nastere prematura. am stat o saptamana in spital pt tratament si apoi acsa la repaos aproape total de la 20 sapt. in acea sapt in spital a venit o alta doamna, cu sangerare la 22 sapt care a nascut prematur la 23 sapt..un copilas de 460 gr. intre timp eu am fost externata. locuim in it, ea era ucraineanca, sotul italian...cand am povestit parintelui de aici situatia, mia zis s-o sun si sa o sfatuiesc sa-l contacteze pt un botez de urgenta, lucru pe care l-am facut de vreo 2 ori, dar ea m-a refuzat de fiecare data, zicandu-mi ca are incredere in copilasul ei ca va reusi, si il va botez in religia ei, impreuna cu familia, cand va creste marisor...a trecut timpul, cu tratament sarcina mea a rezistat, am nascut 4 luni mai tarziu, la 40 sapt dupa 28 ore de travaliu prin cezariana de urgenta, dar nu a fost o tragedie cezariana, desi nu a fost usor. puiul meu e sanatos...in ziua in care am nascut una din asistente mi-a zis: tu esti fata care acum 4 luni a fost internata cu risc de avort impreuna cu tatiana, ucraineanca care a nascut atunci un baietel de 400 gr..? am zis da...si mi-a zis ca in acea zi, tatiana si vladimir copilasul ei au plecat acasa..ca dupa 4 luni de lupta, sunt bine toti..desi n-am mai vazut-o m-am bucurat tare mmult,iti dai seama..deci se poate...
2 ani mai tarziu, in aprile 2017, anul trecut, am retrait acea situatie...la 17 sapt colul deschis, insa de data aceasta fetita mea n-a mai fost salvata...nu are rost sa intru in detalii, le poti citi aici https://www.crestinortodox.ro/forum/...ad.php?t=18882, insa pe scurt, mi-as fi dorit enorm la aproape 22 sapt ca sarcina sa reziste doar inca cateva zile pt ca ea sa aiba sansa la viata...nu mi-a fost frica deloc de riscuri, de faptul ca urma sa petrec luni cu ea in incubator..de eventualelel sechele...faptul ca ti se intampla asta la 30 sapt, in ochii mei e un dar...e o sansa uriasa ca puiul tau sa traiasca, sa existe..pt fetita mea Dumnezeu a randuit altfel, totusi sunt bucuroasa ca am avut-o, ca e in cer, si cel mai important ca am botezat-o...
Sentimentele tale de parasire, senzatia ca m-a uitat Dzeu si toti sfintii o am si eu aproape in continuu de atunci...o gramada de incurcaturi si probleme s-au succedat...acum am o situatie grea cu sotul..totusi nu cred ca Dzeu uita de cineva..si nici sfintii..cred ca nu reusim noi sa-L intelegem si sa-I acceptam deciziile...
Sper ca ceva din ce am scris va ajuta...am scris predominant cu lit mici pt ca e stricat caps-lockul si e incomod sa tot activez si dezactivez tast virtuala...
cum au zis si ceilalti, inecrcati sa aveti inceredre, rugati-va chiar daca va indoiti, vorbiti cu un duhovnic, si sa nu va fie frica de nimic...oricat ne-am zbate si oricat am suferi..nu putem controla anumite lucruri care tin doar de El...incercati sa faceti ceea ce va face sa va simtiti impacata..va trece totul cu bine, si peste cateva saptamani veti iesi bucuroasa la plimbare si la biserica cu puiul dvs. Dzeu sa va ajute!!!
Reply With Quote