Regiunea desfiintată Iasi a tratat cu spatele noua capitală de judet
Cum judetul Iasi si-a oprit, în general, oameni ce-si aveau domiciliul în Iasi s-a ajuns la situatia ca celelalte cadre din fosta regiune Iasi să fie “vărsate” la Vaslui. “Astfel că, în acele zile de sfârsit de iarnă si început de primăvară, Vasluiul va fi asaltat de un număr mare de pretendenti la noile functii ce se creau. Au venit, astfel, la Vaslui oameni din Iasi, Pascani, Hârlău, dar si din Bârlad, Husi si Negresti. Din păcate, localnicii au fost cam lăsati pe dinafară sau vor avea parte de posturi de la periferia statelor de functiune, desi multi dintre acestia erau cu mult mai capabili decât cei veniti de aiurea. O problemă deosebită a constituit-o asigurarea sediilor pentru noile institutii judetene, deoarece Vasluiul, la acea vreme, era deficitar la acest capitol. Acest lucru a determinat desfiintarea a două scoli de traditie, scoala de cooperatie mutată la Husi si scoala agricolă pur si simplu desfiintată. Un alt impediment era cel legat de asigurarea locuintelor pentru noii veniti, mai ales că Vasluiul nu avea niciun hotel cât de cât apt pentru a găzdui musafiri. Asa se face că unele institutii judetene vor fi găzduite de Bârlad si de Husi. O mare problemă o constituia asigurarea navetei din orasele adiacente, dar chiar si transportul de călători din resedinta de judet, întrucât Vasluiul nu avea la acea vreme o unitate cât de cât capabilă să asigure transportul urban. Toate avatarurile rezultate din devenirea Vasluiului drept capitala de judet s-au rasfrânt, în special, asupra localnicilor. Adăugăm si faptul că Vasluiul nu avea retea de apă potabilă si nici o retea de încălzire centrală, ceea ce sporea dificultatea locuirii în acest oras”, sustine profesorul vasluian.
Din 25 februarie 1968, rapidul Iasi-Bucuresti opreste si la Vaslui
“Imediat după constituirea noilor organisme judetene de partid si de stat se va trece la constituirea institutiilor judetene pe domenii de activitate. O pată de culoare avea să fie dată de anuntul că, începând cu ziua de 25 februarie 1968, trenul rapid care circula pe ruta Iasi-Bucuresti si retur, urma să oprească si în statia Vaslui. În acest sens vom insera si o glumă care a făcut vogă în acele momente. Într-una din zile trenul a oprit în gara Vaslui, si cum în el se aflau si cetăteni rusi, unii dintre ei venind de la Sofia spre Moscova, unul dintre ei avea să întrebe din usa unui vagon: “Cacaia halta?”, la care câtiva vasluieni au început să huiduie si să spună cu ciudă: “Bă, si tu esti din Bârlad?”. Se făcea referire la disputa dintre Vaslui si Bârlad privind capitala de judet. Ne vom opri în continuare la câteva lucruri de analiză privind situatia reală din februarie 1968. În conformitate cu prevederile legii nr. 2 din 16 februarie 1968, judetul Vaslui avea în componentă: un municipiu, două orase si 118 comune. În urma reorganizării se propuneau următoarele: un municipiu, si acela era Bârladul, care avea peste 41 mii locuitori, unităti economice de nivel republican, alte unităti de interes local, dar si dotări în domeniul învătământului, sănătătii, culturii, sportului etc. În ordine, urma orasul Husi, cu peste 21 mii locuitori, dar si cu unele dotări economico-culturale destul de bine înfiripate. Urma Vasluiul care avea la acea oră în jur de 14 mii de locuitori, la care se adăugau aproape 6 mii de locuitori din satele învecinate: Bahnari, Mora Grecilor, Viisoara, Brodoc, Rediu. Cât priveste Negrestiul, el figura la acea vreme drept sediu de comună. În urma propunerilor comisiei de aplicare a legii nr. 2/1968 configuratia judetului Vaslui avea să fie următoarea: municipiul Bârlad, orasele Husi si Vaslui si, ca noutate, trecerea comunei Negresti în rândul oraselor, desi la acea vreme Negrestiul avea 4.408 locuitori, dar la care se alipeau satele Căzănesti si altele, Glodeni, Parpanita, Poiana si Valea Mare. Judetul Vaslui urma să aibă si 71 de comune si 456 de sate, din cele 118 comune afluite din fostele raioane. În acelasi timp se desfiintau sau se comasau 51 de sate. Totodată, unele comune sau localităti îsi schimbau numele”, remarcă Moga.
Ansamblul “Ciprian Porumbescu” de la Suceava a sustinut un spectacol în noua capitală de judet
“A început reorganizarea noilor structuri administrative si constituirea organelor administrative provizorii. La Bârlad, cu rang de municipiu conducător, urma să activeze Gheorghe Puni, cunoscut ca vechi militant de partid; la Husi urma să activeze un alt vechi militant al partidului, Ion Croitoru; la Vaslui a fost adus de la Bârlad în fruntea consiliului orăsenesc Ion Iftimie; la Negresti noul edil avea să fie Vladimir Corduneanu. În acest tumult al reorganizărilor vom insera si două momente plăcute din Vasluiul acelor ani. Astfel, la cinematograful orasului Vaslui urma să aibă loc Spectacolul de Estradă al Ansamblului de Cântece si Dansuri ”Ciprian Porumbescu”, din Suceava, cu titlul sugestiv “Alo! La telefon Suceava”. Spectatorilor vasluieni li se propuneau melodii ale unor vestiti compozitori români si străini, printre care Ion Vasilescu si grecul Mikis Teodorakis. Un al doilea moment este legat de concertul din 25 martie 1968 de la sala aceluiasi cinematograf, sustinut de cântăreata italiană Maria Gatty si formatia instrumentală “Cei 4 Luigii”. Iată ce avea să declare solista italiană: “Mi-a plăcut foarte mult orasul dumneavoastră si sunt profund emotionată de primirea caldă ce mi s-a făcut, de ospitalitatea locuitorilor orasului. Am avut încă o dată prilejul de a mă convinge de proverbiala ospitalitate românească. Voi veni cu mare plăcere, din nou, aici, la dumneavoastră la Vaslui”. Revenind la noile organisme de partid si de stat care s-au constituit în primăvara anului 1968, va trebui să remarcăm că Vasluiul va avea parte de un conducător din altă parte. De altfel, acest lucru a fost o constantă în lunga istorie a orasului Vaslui, mai ales după 1944. Iată că s-au scurs 50 de ani cu bune si rele din istoria judetului Vaslui, rezultat în urma fuzionării celor patru raioane (Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti), dar si pe locul fostelor judete Tutova, Fălciu si Vaslui. Între timp, la 22 decembrie 1989, regimul condus de Nicolae Ceausescu a fost înlăturat. Se spera că întronarea democratiei adevărate va crea un cadru propice revitalizării Vasluiului si ridicarea lui pe culmile ce le cunoscuse în epoca medievală si unde Stefan cel Mare îsi ridicase o a doua capitală, prin curtile domnesti si prin strălucirea bisericii ”Sfântul Ioan”, în memoria celor căzuti în marea bătălie la 10 ianuarie 1475″, afirmă Moga.
E trist: astăzi, Vasluiul este printre cele mai sărace judete din tară
“Astăzi, constatăm cu mâhnire că acele prefaceri ce s-au realizat în 1968, dar mai ales evenimentele din decembrie 1989, nu vor aduce mult dorita ascensiune. Vasluiul si truditorii lui se numără printre cele mai sărace entităti în plan national. Stimati diriguitori ai Vasluiului, aveti ocazia să contraziceti spusele mele, iar la finele acestui an, Vasluiul să se poată număra printre acele unităti administrativ-teritoriale care să cunoască bucuria progresului. Ar fi o răsplată pentru toti truditorii acestui tinut”, sustine profesorul Milută Moga.
|