Deoarece 1989 era ultimul an al "cincinalului" in vigoare atunci, cei de la conducerea judetului Vaslui isi facusera deja planul ca tiganul (pardon, ca romul!) pentru perioada urmatoare, adica 1990-1995. Astfel, ei previzionau urmatoarele, relativ la exporturi: "...va spori substantial ponderea marfurilor destinate pietei externe. Volumul exportului va creste in anul 1995 fata de 1990 cu 69,6% pe relatia CTS (comert cu tarile socialiste - n.n.) si cu 74,6% pe relatia DC (tarile capitaliste - n.n.)". Urmau si alte ramasaguri puse cu viitorul. Din cate se stie, toate au cazut balta, iar ruinele fostelor intreprinderi industriale vasluiene pot fi "admirate" in toata trista lor splendoare, la cele doua foste platforme (nord si vest) unde oamenii muncii mancau o bucata de paine, mai alba sau mai neagra, daca nu cumva intermediara.
Problemele Centralei de Termoficare Urbana (CTU) Vaslui
Actualmente, aceasta unitate se numeste SC "Termica" SA si se afla in ograda Consiliului Local (CL) Vaslui. In pofida (falselor) nostalgii de care se mai lasa cuprinsi unii, documentele descoperite la DJAN Vaslui ne releva faptul ca, inca de la inceputul activitatii sale, acest mamut energofag prost proiectat si cu surse de aprovizionare cu combustibili aflate la foarte mare distanta, a devenit in scurt timp o mare durere de cap atat pentru autoritatile de atunci ale judetului si orasului, cat si pentru cele de acum, mai ales. Dreptu-i ca au fost create cateva locuri de munca, dar ce folos ca acum oamenii stau cu jarul concedierii deasupra capului!
Iata ce se scria intr-un raport intocmit la data de 13 noiembrie 1989: "...la Uzina de termoficare Vaslui tunelul de dezghet pentru carbune are ca termen de realizare anul 1990, dar stadiul de realizare actual este sub graficul de executie stabilit de comun acord cu constructorul, T.A.G.C.Ind Iasi". Motivul invocat de constructor era "...lipsa materialelor de constructie". Oare unde-si luasera zborul aceste materiale de constructie? Catre lumi mai vestice sau mai estice? Cine mai stie... Dar asta nu era singura belea. Mult mai grave erau cele referitoare la combustibilul folosit: carbunele inferior. Citat din raport: "...principalul neajuns (...) il constituie neasigurarea stocului de carbune pentru perioada friguroasa, de 60 de mii de tone". Era si normal, de vreme ce lignitul in doua cu pamant vegetal era adus tocmai din celalalt capat al tarisoarei! Cat despre calitatea mizeriei ce urma a fi arsa in cuptoarele "uzinei" vasluiene, iata ce se consemna in raport: "...se intampina greutati si in asigurarea calitativa a carbunelui livrat. Astfel, C.E.U.C. Motru livreaza carbune cu putere calorica intre 1050-1200 kcal./kg., cu mult sub nivelul minim de 1450 kcal/kg."
Un segment foarte important al acestui raport fusese alocat capitolului "Cu privire la folosirea rationala a energiei electrice, termice si a gazelor naturale". Autorul, secretarul Mircea Simovici, a specificat ca singura unitate din judet care consuma gaze naturale este "...Intreprinderea de rulmenti din Barlad in sectoarele tratament termic si forja". Potrivit documentului din care citam, nici aceasta importanta unitate industriala nu a fost scutita de rationalizarea si folosirea chibzuita a gazului metan. Astfel, "...Consiliul oamenilor muncii din aceasta intreprindere a adoptat si pus in aplicare un program de masuri speciale care sa conduca la incadrarea in normele de consum aprobate si utilizarea rationala a gazului metan". Tot in spiritul economiei drastice care se abatuse asupra Romaniei, Simovici mai "indica": "...s-a stabilit ca unitatile comerciale, cu exceptia celor de prima importanta (alimentare), sa functioneze in orele din afara varfurilor de sarcina (10-18), iar unitatile de alimentatie publica sa reduca consumul energetic la strictul necesar". Cat despre privatiunile la care a fost supusa populatia, le stiu toti cei care au trecut prin ele.
Listele activistilor Partidului Comunist Roman din judetul Vaslui
Inainte de a cita aceste liste din documentele oficiale existente in arhive, merita sa aflam si statistica partidului, intocmita la jumatatea anului 1989. Iat-o: "...Organizatia judeteana de partid Vaslui. Membri de partid: 66.014 din care: muncitori - 32.342 (49%); tarani cooperatori - 18.974 (29%); intelectuali si functionari - 9.904 (15%); altii - 4.794 (7%)". La toate aceste categorii femeile aveau o pondere de maximum 43% (tarani cooperatori) si minimum 31% (altii). Comitetul judetean de partid era compus din: "121 de membri si membri supleanti din care: muncitori - 35% (42 de tovarasi); tarani cooperatori - 25% (30 de tovarasi); conducatori de intreprinderi, activisti de partid, ai organizatiilor de masa si obstesti, specialisti - 40% (49 de tovarasi)". Dintre toti acestia, 35% (49 persoane) erau din sexul gingas.
|