[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de sicsic

Firească sau nefirească, naturală sau nenaturală, normală sau anormală homosexualitatea există nu doar ca abstracţiune sau ca obiect de discuţii pe bloguri sau pe forumuri. În lume sunt cel puţin 140 milioane de oameni care trăiesc cu ea (socotind un minim de 2% din cei peste 7 miliarde de oameni) şi cel mai probabil este să fie peste 300 milioane. Dacă mai adăugăm lor şi bisexualii se ajunge aproape de o jumătate de miliard. Nu-i a glumă!

Face parte din tactica homosexualilor de a umfla cifrele. In realitate, oricine priveste in cercul sau social realizeaza ca homosexualitatea este departe de a afecta 20 % din populatie, cat sugerati dv aruncand pe masa cifra de 300 de milioane. Vreti sa spuneti ca o cincime dintre prietenii mei sunt homo ? Imi face impresia ca ii luati pe crestini drept cretini incapabili de o simpla observatie.

O alta tactica a homosexualilor, din acelasi registru cu cea mai sus, este de a arata ca multi oameni celebri au fost homosexuali de-a lungul timpului. Ei nu au, de multe ori, nicio dovada. Cazul Michelangelo este cel mai tipic.

"Tratarea" homosexualităţii prin căsătorie s-a dovedit greşită.

Asta da, e corect. De fapt, nici nu ar trebui sa incerce pana nu se vindeca mai intai, fiindca altfel rezultatul este ca zdrobesc inca un suflet, pe langa al lor.

Încercările de tratare medicală, psihologică sau religioasă a homosexualităţii, în sensul că din homosexual cineva să devină heterosexual, au dus la lamentabile eşecuri în schimb efectele adverse sunt importante, mergând până la depresii severe urmate de suicid.

Cum ati ajuns la aceasta concluzie ? In realitate, homosexualitatea este o afectiune vindecabila. Iata marturia unui psihiatru catolic care are sute de vindecari la activ: http://www.catholicnewsagency.com/re...l-attractions/

Numai cine nu vrea să vadă realitatea, cine mai crede în teorii conspiraţioniste (conform cu care imensa majoritate a psihologilor, psihiatrilor pediatrilor etc. ar fi intimidată de către activiştii gay pentru ca să le susţină punctele de vedere)

Exact asta se intampla. Lobbyul homosexualilor este impresionant. Un exemplu recent: in mai multe tari deodata s-a incercat legiferarea "casatoriei" homosexuale. Tari care nu au legatura una cu alta. De exemplu, in Franta in acelasi timp cu Columbia. Domnule, sau doamna, sau cum sa spun: suntem credinciosi, nu creduli. Nu credem in coincidente. Ca medic, pot sa va spun ca terorismul grupusculelor homosexuale este cat se poate de real. Presupunand prin absurd ca ai curajul (putini il mai au) de a sustine intr-o lucrare de nivel stiintific ca homosexualitatea este o afectiune, iti risti reputatia. Daca sustii ca, spre exemplu, cleptomania este o afectiune, nu are absolut nimeni nimic cu tine. Daca sustii ca zoofilia este o afectiune, nu are nimeni nimic cu tine. Daca sustii ca pederastia este o afectiune, ai putea sa scapi, desi deja unii vor ridica o spranceana. Daca ajungi la a sustine ca homosexualitatea este o boala, e bine sa nu scrii chestia asta. Daca o scrii, e bine sa nu semnezi. Daca o semnezi, e bine sa nu te miri.

Biserica Catolică nu a căzut în capcana bisericilor neo-protestante nord-americane şi recunoaşte caractereul înăscut, definitiv şi incurabil al homosexualităţii.

Aceeasi traista cu povesti de pana acum. Cautati sa va duceti propaganda in alta parte, aici mai sunt si catolici care stiu cum sta treaba.

Conduita recomandată de către Biserica Catolică este abstinenţa perpetuă, de-a lungul întregii vieţi. Pentru ea este uşor să recomande abstinenţa pentru că o impune şi preoţilor săi. În ce măsură este respectată această prescriere chiar şi de către preoţi se cunoaşte.

Da, spre exemplu eu o cunosc. Este respectata in covarsitoare majoritate. Foarte putini sunt preotii care apostaziaza. Aici am experienta directa, eu cunoscand in jur de 50 de preoti catolici dintre care niciunul apostat.

De altfel, tacit, ea recunoaşte cel puţin parţial lipsa de realism atunci când recomandă pastorilor să fie înţelegători faţă de homosexualii care greşesc.

Domnule, pastorii nu au nimic contra pacatosilor, fie ei si homosexuali. Au au contra pacatului. Iar pacatul sodomiei se consuma cand are loc actul homosexual. Cu observatia ca el este, cam ca orice pacat, pregatit mai intai in gand.

Bisericile ortodoxe, spre deosebire de cea catolică, mai realiste, nu numai că nu impun celibatul preoţilor ci, dimpotrivă, hirotonesc preoţii abia după ce se căsătoresc. Pentru a feri călugării şi călugăriţele de ispite sunt separaţi, adeseori semi-izolaţi de lume etc.

E si asta de luat in cont printre cauzele semi-izolarii de lume a calugarilor si maicilor. Trebuie cu totii sa fugim de ocaziile de a pacatui. Dar, v-a trecut prin gand ca mai sunt si alte cauze, mai importante ? Ca semi-izolarea de lume ar putea fi insasi chemarea calugarului ?

Este oare realistă impunerea abstinenţei în cazul homosexualilor, când ei nu beneficiază de condiţiile privilegiate, din acest punct de vedere, pe care le au monahii ci trăiesc între oameni şi ispitele sunt la tot pasul

Dar la heterosexuali, cum e ? Ei nu traiesc in ispite exact la fel de mari, sau chiar mai mari, marea majoritate a reclamelor porcesti care ma agreseaza avand heterosexualii ca tinta ?