[delia31]

În prealabil postat de CristianR

Așa interpretează mulți cuvîntul ăsta, justificându-și duplicitățile. Dar el e un răspuns la întrebarea cu privire la plata impozitului – ce-i drept, către ocupant. În zilele noastre ar răspunde la întrebarea dacă să-mi plătesc impozitul către stat, pe care îl consider mai curînd dușman. Sau: Dați tributul datorat lumii acesteia și nu uitați ce-i datorați lui Dumnezeu. Dar tribut nu înseamnă mită.

Ce mai rămîne curat dacă tu dai mită? Cel care dă e nevinovat, spui tu?
Să zicem că sunt proaspăt absolvent de teologie; toată viața mi-am dorit să fiu preot; unul bun. Am învățat din greu, profesorii spun că am calitățile necesare. Mă înscriu într-un concurs pentru ocuparea unei parohii „bune”, în inima tîrgului. În afară de mine, încă un candidat, prieten de-al meu, foarte bun și el. Un om cu sufletul curat.
Aflu că, dacă vreau să iau parohia, nu e atît de important concursul în sine, cît să mă pun bine cu protopopul și cu episcopul locului. Să le fac o vizită particulară, mă-nțelegi.
Fac așa, obțin parohia. Celălalt va ajunge ulterior la o parohie săracă, undeva la periferia unui oraș sau într-un sat.

Drept grait-ai!
EJUSDEM!
Asa cred si eu.

În prealabil postat de CristianR

Am rămas ambii cu mîinile și cu inimle la fel de curate?

QED!