Citat:
Īn prealabil postat de Traditie1
Nu numai Sfāntul Ignatie descrie aceste gānduri de īnselare ci si Scararul, Siluan, Antonie si altii care au spus ca ascultarea de duhovnic si lupta pentru curatirea gāndurilor e obiectivul.
Toma de Kempis da dovada clara de īnchipuire de sine tipica catolicilor, protestantilor, musulmanilor.
|
Bine domnule,
Dar hai sa vedem impreuna unde este [COLOR=Red]duhul parerii de sine[/COLOR] in aceasta carte, dupa cum spuneai parca tot dumitale si in alt topic despre Kempis. Uite, am postat capitolul intai si urmeaza mai jos capitolul doi. Cand ajungem la paginile care sunt periculoase si inselatoare, ma opresc. De acord?
Capitolul II
[COLOR=Red]SA NU AVEM DESPRE NOI ĪNSINE PARERI ĪNALTE[/COLOR]
1. Dorinta de a cunoaste e fireasca la tot omul; dar la ce-ar folosi stiinta de carte fara frica lui Dumnezeu? Fara īndoiala, mai cīstigat e taranul slujind lui Dumnezeu cu smerenie, decīt filosoful semet care, lasīndu-si propriul suflet īn paragina, se īncumeta sa iscodeasca mersul stelelor. Omul care se cunoaste pe sine īnsusi temeinic stie bine sa se umileasca: pe el n-au cum sa-l īncīnte laudele oamenilor. La ce mi-ar folosi īnaintea lui Dumnezeu, care ma va judeca dupa faptele mele, sa am cunostinta de toate cīte sīnt pe lume, daca inima mea ar fi lipsita de dragoste?
2. Sileste-te sa-ti īnfrīnezi nazuinta nesabuita de a cunoaste, caci multa risipire si multa amagire stau cuibarite īn aceasta. Celor cu stiinta de carte le place mereu sa se afle īn vazul lumii si sa treaca īn vazul oamenilor drept īntelepti. Multe sīnt īnsa lucrurile a caror cunoastere nu aduce cīstig sufletului, sau īi priesc doar prea putin; mare nesabuinta, prin urmare, este sa-ti irosesti vremea cu lucruri ce nu sīnt de folos mīntuirii. Nu vorba multa satura sufletul omului; īn schimb viata cinstita si dreapta daruieste pace cugetului, dupa cum o constiinta curata da o mare īncredere īn Dumnezeu.
3. Cu cīt vei sti mai mult si cu cīt vei cunoaste mai bine, cu atīt mai aspru vei fi judecat, daca viata pe care o duci nu va fi la īnaltime. Fereste-te asadar de a te umfla īn pene pentru destoinicia sau stiinta ta de carte, ci, mai degraba, teme-te pentru tot ceea ce ti-a fost dat sa cunosti. Iar daca ti se pare cumva ca stii sumedenie de lucruri, nu uita ca mai multe si mai nenumarate sīnt cele despre care nu ai habar. Nu te fali asadar cu nimic ci, mai curīnd, marturiseste-ti marginirea. Cum ai putea sa te socotesti mai presus decīt altul, cīnd īn jurul tau se gasesc atītia mai īnvatati si mai priceputi īn cunoasterea legii decīt tine? De vrei cu adevarat sa stii si sa deprinzi un lucru de folos, īnvata-te sa treci nebagat īn seama si socotit drept bun de nimic!
4. Cea mai īnalta si mai folositoare īnvatatura este adevarata cunoastere si dispretuire de sine. Mare īntelepciune si desavīrsire este sa te socotesti pe tine īnsuti bun de nimic, iar pe ceilalti sa-i vezi īntotdeauna mai buni si mai vrednici ca tine. Chiar daca ai vedea pe altul gresind pe fata, ori cazīnd īn pacat, nu te grabi sa te socotesti pe tine īnsuti mai bun, deoarece nu poti sti cīt timp ai sa poti fi īn stare sa tii tu īnsuti calea dreapta. Slabi sīntem cu totii din fire; īnsa mai slab si mai subred decīt tine nu socoti pe nimeni.