View Single Post
  #17  
Vechi 30.07.2013, 21:42:24
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Postul si Milostenia - Iubirea jertfelnica si Bucuria Sfanta

Postul si Milostenia - Iubirea jertfelnica si Bucuria Sfanta - tinta finala a vietuirii crestine

Oricat s-ar stradui omenirea de astazi sa-si intemeieze filosofia de viata pe o singura componenta a temporalitatii - pe Prezent - proferand un "carpe diem" universal si absolut, ignorandu-le pe celelalte doua care intregesc triada Duratei - Trecutul si Viitorul - , efortul va fi zadarnic, legitimand totodata un absurd conceptual.Ruperea de componenta "trecut" nu este posibila decat in cazul unei amnezii maladive.Iar refuzul privirii inainte frizeaza tot o anomalie, traductibila metaforic prin gestul celui care, mergand pe un drum, isi priveste cu obstinatie doar varfurile incaltarilor si nu scruteaza, oricat de fragmentar, parcursul, care poate implica obstacole, capcane, teren accidentat si nu in ultimul rand o deviere de la directia de mers, riscand poate chiar sa fi gresit ruta.Am invocat aceasta ipotetica stare de fapt ca pe un pretext si punct de pornire teoretic pentru o posibila meditatie asupra temei enuntate in titlu, avand in centrul dezbaterii Postul, cu cele doua complementare ale acestuia: Milostenia si Iubirea jertfelnica (de aproapele).

.................................................. .................................................. .................................................. .................................................. ..........

Asemenea "Scarii dumnezeiestilor virtuti", a Sfantului Ioan Sinaitul, Milostenia urca pas cu pas, dar nu fara a fi impiedecata adeseori sa urce, de catre factori contrari, care ar voi sa o tina pe loc sau chiar sa o traga inapoi de pe fiecare treapta invinsa.
Care sunt acesti factori?Ii vom numi , incercand sa-i definim prin insusi modul lor de a actiona:
a) inertia, comoditatea, exprimate prin motivatii cu aparenta indreptatire:"n-am timp acum, n-am bani la mine, nu ma pot intoarce din drum, intarzii la treburile mele, lasa, alta data..." etc.;
b) zgarcenia - justificata si ea (fata de tine insuti):"...tot n-am nici eu prea mult, nu-i pot ajuta pe toti, sunt multi, ce face Biserica pentru ei?" - uitand ca si eu sunt Biserica! - dar uit inca ceva esential si anume, ca Domnul a zis:<<Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii, /Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc;insetat am fost si Mi-ati dat sa beau (...) /Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine..." (Matei 25, 34-36). Si, de fapt, toate aceste cuvinte ale Cuvantului se refera si la prima categorie de piedici in calea ajutorarii aproapelui: inertia si comoditatea, aici si din pricina lor n-am implinit cele spuse de Mantuitorul.
c) selectia subiectiva - concretizata prin cantarirea dupa aparente, dupa exterior, a celui care cere milostenie de la tine: aici intervin cateva nuante in plus, care definesc o stare si mai grava din punct de vedere duhovnicesc : impietrirea inimii, manifestata prin complacerea in carapacea eului propriu si in ambientul lui social, material, in precarul sau confort psihic, din care implicarea intr-o actiune noua, exterioara si straina acestui confort , l-ar disloca , bulversandu-l, incomodand tocmai acel bine caldut si minor, dar agreabil.De aceea, intalnind in cale pe cel in suferinta sau care "ma agreseaza" chiar cu staruinta lui , il cantaresc cu cantarul meu relativ si il "clasific" prompt, fara prea multa "dreapta socotinta" sau chiar de loc:"se preface; daca-i dau bani se duce si-i bea, e un vagabond, un excroc, un aurolac, un trandav, care nu vrea sa munceasca etc., etc.,".Chiar daca unele motivatii pot fi reale, nu trebuie sa gandim decat ca in toti acestia "mai mici"este El (chipul Lui, acelasi chip, pe care il am si eu si tu, chiar daca, poate, la el e mai ascuns sub malul unor tare care-l sufoca, dar exista!) si deci ca mana intinsa - murdara, ciunga, tremuratoare, de frig sau de delirum tremens, contorsionata dintr-o boala, sau poate din copilarie, de catre propriii parinti criminali, pentru a-si exploata mai tarziu nefericita odrasla...etc. - aceasta mana, da, este mana lui Hristos!Da-i, asadar, aceluia si El iti va rasplati tie!
Iar seara, la rugaciune (daca te rogi?!), aminteste-ti de aceia care ti-au cerut ajutor intr-un fel oarecare si nu le-ai dat, gonindu-i: "...un sarac a venit la mine si nu l-am socotit..."
Saracii,
ei insisi, sunt de mai multe feluri.Sunt cei enumerati mai sus, dar sunt si altii, despre care vorbim si gandim mai putin, sau deloc.Poate din necunostinta, din neintelegerea fenomenului in sine. Acestia sunt saracii care au nevoie de cu totul altceva decat de "un ban de paine" (chiar daca aceasta paine inseamna, de multe ori, vodca toxica, aurolacul sau drogul mai scump); ei au nevoie nu de ceva de la tine, ci de tine, de sufletul tau, sa-i asculti, dar sa-i si auzi (pentru ca, dupa fina observatie a marelui carturar si ierarh mitropolitul martir Antim Ivireanul, poti asculta pe cineva , dar nu sa si auzi ce spune...!)Cine este acest "sarac"?Este "cel singur", despre care Eccleziastul zice:"Vai, celui singur, care cade si nu este cine sa-l ridice!"...(4, 10).Caderea (surparea interioara, caci de aceasta vorbim acum) a eului, a sufletului, este mult mai dureroasa si pagubitoare decat cea fizica, a trupului, chiar daca aceasta din urma poate fi soldata chiar cu frangere de madulare sau alte traumatisme.Caderea interioara este ea insasi o trauma, cu urmari deosebit de grave in plan duhovnicesc, culminand cu prabusirea in deznadejde, pacat impotriva Duhului Sfant!Pierderea increderii in mila si ajutorul, in puterea lui Dumnezeu Cel in Treime slavit, depaseste in gravitate orice pierdere pamanteana, materiala.

(din volumul ADEVARUL FARA PLURAL... de Lidia Popita Stoicescu)


Link permanent catre articolul complet
http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...e-b1-p2067.htm
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote