Subiect: PACATELE
View Single Post
  #8  
Vechi 13.05.2008, 17:14:54
vsovi vsovi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.02.2007
Locație: har†>>>s'C'e'r
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.993
Implicit

n-am facut nimic daca doar le shtim shi le constatam in noi sau le constatam doar ca sa le shtim, ca shtiintza este Dumnezeu shi el shtie pacatele noastre in dragostea Lui pentru noi, dar noi cum ni le shtim fara Dumnezeu? ca sa avem la baza motivatziilor oricaror hotarari o anumita trufie ce vine din shtiintza ca iata in fatza lumii noi shtim deci stiind ne folosim de potrivnic sa ne creasca mandria credintzei ca shtim shi din disperare devenim firi parerealnice, ni ce? ce? poi ce sa fie, ne apucam sa ne jucam de-a credintza shi necredintza ingamfand la nesfarshit shi bazandune toate prostiile shi urile shi impietririle pe motivatzia aia lipsita de sens ce vine din cascatul serios al duhului gol de orice sens al minciunilor inaltzarii de sine, ca shi cum ar fi shtiind el ceva sau chiar daca nu mai shtie nimic atunci in virtutea ca e mare stimabilul sau ca are lumea la picioare, dar nici macar atat ca el urmeaza doar placerea shi nalucindu-i o placere el o accepta fara rezerve, shi asta este tot ce urmareshte shi urmeaza omul pacatos, libertatea de a urma placerea, pe calea libera a placerilor patimilor, pacatelor, asha ca un zombi, ca un naiv ca cel mai naiv dintre naoivi, shi cand ii spui ceva sa vezi cum sare cat colo de voieshte el asha ca fierul shi ca otzelul cate o chestiune pe care o pune pe seama lui Dumnezeu, ca stiutorul voieshte acum shi voieshte ceva, poi ce poate sa voiasca? voieshte o alta marire de sine ca shtie doar shtiintza omului doar om din el, o shtiintza lumeasca shi pe aia o voieshte ca sa o shtie el sarmanul om trufash, sa se dea el shtiutor shi sa fie el maretz cumva, shi gata ramane ascuns ca atat a invatzat in shtiintza lui ca sa se inaltze shi sa nu mai fie, iar apoi incepe de prooroceshte mincinos pe baza de cascat, dar nu se uita ca el cascand deja a proorocit mincinos, caci cascatul l-a desconspirat complet ca el defapt crede ca nu i se va mai putea intampla nimic shi poate iar sa pilioqqtizeze vremi shi alte vremi intr-o balaceala a trufiei a somnului shi a lacomiei find mereu tarfa lumii pe care o iubeshte nespus, ca ce poate omul iubi mai mult decat lumea, iar lumea aia pe care o iubeshte el nu-i altceva decat o nalucire pripita, acelashi gand dracesc al obtzinerii unei bunastari, fie prin viclenie, fie prin noroc, pe baza de zugraveli ale unor fericiri shi slavi de sine, ganduri draceshti strecurate ce au la baza lacomia shi trendavia viitoare, adica stapinirea ca fara iubirea de a stapani peste altzii, de a fi el in primplanul atentziei unde sa-shi arate cat este el de bun shi ce fapte minunate shtie sa faca nu se poate remotiva ca sa mai caute sa shtie de la omul hotz lucruri de om prost care a furat mereu, ca omul are in el fericirea furtului ca sa se laude cu ce n-a muncit ca shi cand ar fi muncit pentru ele, la fel e shi cu stiutul, vrea sa shtie dar degeaba ca nu se asheaza Duhul Sfant pe shtiintza ci pe manutzele curate ale omului shi de acolo lucreaza, asha ca in zadar tot se cazneshte el sa shtie ca sa dea indicatzii, ca ar fi trebuit sa shtie el altceva, sa shtie cum sa ascunda binele pe care l-a facut de ceilaltzi shi in loc de trufie shi irodiad sa puna multa plecare de cap, de piept de trunchi, des foarte des, in taina, shi plecandu-se mult pana il doare spatele shi ceafa aia groasa, sa shtie sa taca, shi sa il shtie pe Dumnezeu ca atat trebuia sa shtie pe Dumnezeu ca Dumnezeu este shtiintza iar el trebuia sa aiba in el nu shtiintza lui de om ci fericirea lui Dumnezeu pentru el care este dragostea curata....

CLD-MGg:
"Omul stia la început numai pe Dumnezeu, si aceea era dragostea, dar omul nu stia. Ce bine-i era lui cand nu stia! Stiinta l-a scos din fericirea cea vesnica. Numai Dumnezeu trebuia sa stie. Omul numai binele trebuia sa-l aiba, nu stiinta`. Daca Dumnezeu îti spune neîncetat sa nu iei de la om stiinta omului, iata de ce-ti spune. Si daca tu nu vei lepada stiinta, nu vei scapa de rau, nu vei scapa, Israele. A venit Domnul sa te scape, sa te ia întru Sine. De ce nu esti destept, fiule? O, mare este marirea Domnului, mare este cuvantul Domnului! Nu poti sa fii mare si sa mai si fii. Cel ce este mare, nu este. Cel ce este, nu este mare, caci Hristos, Domnul nostru, S-a supus omului ca sa fie rastignit. Domnul S-a lasat smerit. Cel ce este S-a smerit, mai Israele mai.
Am venit la tine, fiule, si ti-am spus ca lenea este pacat de moarte. Lenea de cele ceresti te face împotrivitor lui Dumnezeu. Acest pacat de moarte este ultimul din pacatele care aduc moartea în om. Primul pacat de moarte pe care omul l-a facut a fost trufia, fiule. Ea a facut moarte în om, a facut necredinta în cuvantul lui Dumnezeu, si neascultare. Necredinta si neascultarea este moartea lui Dumnezeu în om. Sa nu te joci de-a viata si de-a moartea, poporul meu. Nu te mai juca de-a viata si de-a moartea, poporul meu! Nu te mai juca, nu te mai trufi, nu mai fa asa ceva, ca trufia are fii si fiice care se nasc din tine cand ea prinde samanta în tine. Ea naste alte pacate de moarte, pana ce ajungi la ultimul pacat al ei, al mortii, fiule. Ea naste iubirea de aur si de argint, naste desfranarea, naste mania, lacomia, zavistia. Naste trufia fii si fiice si te face lenes de viata vesnica, te face nepasator de viata. Eu asa v-am învatat: cine sta în duhul lui este om trufas. Am spus ca cine vrea sa stea, cine vrea sa vina în aceasta lucrare dumnezeiasca, sa se lepede de sine, caci lucrarea aceasta înseamnă Dumnezeu, si cine vrea sa urmeze pe Dumnezeu, sa nu se ascunda în sine, ci sa se lepede de sine. ..."

deci iata ca jocul shi HAZnalumii este o gluma ca o impietrire ce are tupeul sa-shi mai zica dragoste.... e batjocura shi e trufia cea cu zambet barosan fals smerit shi cu privire complet naiva....???:(:(
Reply With Quote