Cartile parintelui Arsenie Boca m-au ajutat mult sa-l inteleg pe parintele Gabriel Nicu. Cei doi duhovnici se stimau reciproc. Simteam ca ei sunt pe aceeasi lungime de unda si de aceea, citindu-i scrierile, nu mai carteam atunci cand parintele Gabriel mi se parea prea dur si nu-l puteam intelege indeajuns. Caci nu-l plictiseam cu intrebari, ci dadeam prioritate celor veniti pentru probleme grave. Cand se termina slujba, cautam un microbuz si mergeam spre casa.
Astfel, cartile parintelui Arsenie Boca mi se pareau o mana cereasca. De obicei, parintele Gabriel imi raspundea in predici la problemele generale, care-i preocupau si pe altii. Dar in mintea mea apareau alte si alte intrebari si nu cred ca e o coincidenta faptul ca intotdeauna gaseam explicatiile necesare imediat cum ma apucam de citit din cartile parintelui Arsenie Boca.
[SIZE=3]Părintele Arsenie Boca spunea despre părintele Gabriel Nicu: ,,Mai rar un preot de mir să ajungă așa de sus, întrecând pe mulți călugări îmbunătățiți”.[/SIZE] (Aurel Palea, Lumea credintei, Suceava)
Asa cum am scris pe un alt topic, l-am visat cu vreo doi ani in urma pe parintele Arsenie Boca, desi nu l-am cunoscut. Era primavara si era o perioada cand bantuia gripa. Se facea ca eram impreuna cu alti crestini ai parintelui Gabriel pe un deal. Eram tristi si in vis ca si in realitate, dupa plecarea parintelui Gabriel. Parintele Arsenie Boca se afla undeva pe o stanca mare mai sus si ne-a spus in graiul sau ardelenesc: ,,Mancati catina, ma!''
Eu chiar aveam niste borcane de catina cu miere pe care le ocoleam. A doua zi nu mi-am mai pus intrebari ce fel de vis a fost acela. Pur si simplu am inceput sa mananc catina cu miere si, astfel, am traversat cu bine Postul Mare. De atunci nu mai neglijez acest remediu naturist, desi cred ca indemnul din vis se referea si la aspecte duhovnicesti. Si ii multumesc parintelui Arsenie Boca pentru ajutor.
