Intr-o margine de sat,Domnul IISUS era rastignit pe o cruce.Satenii erau foarte fericiti ca era aproape de ei, si astfel veneau sa-i ceara diferite favoruri, pe care DOMNUL le implinea totdeauna.
Din dragoste si mila pentru ei, DOMNUL ai intreaba;
-Nu vreti sa ma coborati dupa cruce sa merg cu voi in sat?Sa locuiesc cu voi, si sa va implinesc toate dorintele, sa nu va mai osteniti pana aici?
Ezitand putin,satenii L-AU dat jos dupa cruce, si au mers cu Dansul in sat.
DOMNUL a spus ca vrea sa mearga intai in Biserica,iar un satean auzind,a fugit inainte si a dat de veste preotului,si celor ce se aflau acolo,acestia iesind in intampinarea DOMNULUI si zicandu-I.
-DOAMNE mergi mai departe ca nu ai loc aici.Noi avem regulile noastre, obiceiurile noastre,deja santem multi,nu ai loc aici.
Trist si cu lacrimi in ochi,DOMNUL de-acolo a mers din casa in casa dorind sa ramana acolo, dar toti s-au scuzat ca nu-L pot primi, din diferite pricini.
Pentru ca nu-L vroiau pe DOMNUL in mijlocul lor, satenii au venit la DOMNUL si i-au zis;
-DOAMNE,nu ai loc la noi.Uite ti-am pregatit o cruce noua,cuie noi,si o cununa noua de spini, Nu vrei sa te ducem sa te rastignim din nou in marginea satului?are sa-ti fie mai bine acolo.Si DOMNUL in marea sa iubire si dragoste de oameni,S-A lasat rastignit din nou,asteptand si azi ca tu suflet drag ce citesti aceasta istorioara sa dai fuga in margine satului, SA-l dai pe DOMNUL jos dupa cruce, SA-L primesti in inima,in casa, si in Biserica ta,si EL iti va da VIATA VESNICA.
|