În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Homeopatia se adreseaza mai curand bolnavilor decat bolilor. Orice boala poate fi abordata homeopatic, desi nu cu aceeasi sansa de succes. Ca regula generala, cand boala a ajuns domeniul anatomiei patologice, succesul homeopatiei va fi cel mult partial. Altfel spus, limita domeniului homeopatiei este domeniul chirurgiei.
Cele mai remarcabile succese ale homeopatiei, unde ea isi arata adevarata superioritate in comparatie cu alopatia este in bolile cronice. Fiindca in boli acute, cum ar fi, de exempu, scarlatina, si alopatia poate avea succes. E mai simplu petru medic si mai practic pentru pacient sa ia un antibiotic decat sa tina legatura zilnic cu homeopatul. Pe urma, e greu de spus daca s-ar fi vindecat la fel de repede prin homeopatie, e greu de spus ca nu s-ar fi vindcat spontan, adica fara niciun tratament. Ei bine, in bolile cronice nu e asa. Am obtinut succese in: epilepsie, migrena, sterilitate, astm, insuficienta cardiaca grava, etc. Cand spun "succese", spun "vindecare", fiindca homeopatia este arta vindecarii. Spre deosebire de alopatie, care in cazurile considerate de ea de succes se multumeste sa controleze boala atata timp cat cineva ia tratamentul. De exemplu, o hipertensiune arteriala poate fi controlata alopatic. Dar, a doua zi dupa ce bolnavul nu isi ia pastila, are un puseu de tensiune care poate fi fatal. Ei bine, asta nu este considerat succes in homeopatie, fiindca in acest caz nu putem vorbi de vindecare. Vindecare e atunci cand unui bolnav de insuficienta cardiaca trimis cu ambulanta de cardiologi ca sa moara acasa ii dai un remediu, dupa care nu mai are insuficienta cardiaca. Pe urma nu-i mai dai niciun remediu, fiindca nu mai e nevoie. In final, bolnavul moare dupa 5 ani din alte cauze decat insuficienta cardiaca. ASTA inseamna succes in homeopatie. Si asta am reusit, cu ajutorul lui Dumnezeu.
|