Citat:
În prealabil postat de paraschevaiasi
Daca intr-o familie (cu copii) cei doi soti nu se mai inteleg, nu mai sunt in armonie, nu mai au aceleasi principii de viata, ce este de facut?! Este imoral divortul sau nu? Daca unul dintre soti este mai impulsiv, considera ca numai el are dreptate, mai nerabdator, ii place sa "conduca", nu-l intelege pe cel de langa el, nu-i arata intelegere si nici dragoste...se mai poate merge pe acelasi drum daca intre ei este o tensiune ascunsa? Intotdeauna trebuie sa tinem cont de copii?
|
Frumos este sa luptati cat puteti pentru a mentine casinicia .
Intotdeauna ,vina nu este doar la celalalt ,ci de multe ori si la mine insumi , si mai mult , la lipsa de comunciare dintre cei doi
Dupa ce m-am despartit am constatat ca fosta sotie era de fapt o femeie admirabila ,cu care se putea vorbi, numai ca nu incercasem noi o resetare a comunicarii.Sa lasam cumva toate obligatiile , sa lasam tot ce ne enerva si ne inversuna , si sa incercam sa vorbim.In occident cred ca este institutia separarii ,care mi se pare benefica, deoarece cei doi se pot linisti ,si ,in absenta constrangerilor ,pot incepe din nou sa comunice
Divortul nu e mereu o solutie,fericirea si libertatea care credeti ca ii urmeaza ,pot fi umbrite de remuscari si rataciri .
Desigur,am intelegere si nu sunt partizanul certurilor in familie si a unei vieti de cosmar,Dumnezeu ne a chemat la bucurie pe lumea aceasta . Cred ca , casnicia trebuie zdruncinata putin atunci , inclusive cu o seprare ,cu o plecare in strainatate a unuia de exemplu , dar nu trebuie distrusa . Simpla rabdare recomandata de obicei,are si ea limitele ei si poate duce la sufocarea aspiratiilor cuiva , daca se simte prizonier in acea casnicie,poate duce la moartea sufletului .
Trebuie sa va reinventati ,sa va dobanditi independenta cumva , ca sa nu va mai simtiti prizoniera . Puteti lupta cu orice arme,numai sa nu fie letale ,caci distrugerea casniciei , este un motiv de multe remuscari ,si veti inlocui un iad cu altul.