Citat:
În prealabil postat de ucenic
Florin, ca sa fim on-topic, am adus aici o postare a ta de luna trecuta. Daca vrei sa dezvolti mai mult aceasta afirmatie.
|
Budismul explica in detaliu cum opereaza mintea, fara presiunea unei dogme sau 'pedepse divine'.
Un aspect important il reprezinta '
adunarea mintii' sau termenul sinonim - '
concentrarea'.
Concentrarea unei fiinte obisnuite este slaba.
O astfel de minte este ca o flacara care palpaie in bataia curentilor de aer.
Nu are fermitate.
Astfel ca virtutile sunt superficiale.
Pentru ca mintea sa devina puternica este nevoie de linistire (in tibetana: zhi na - sedere linistita).
O minte puternica este ca o combina care recolteaza cu mare spor granele virtutilor.
O minte slaba este ca o secera boanta.
Importanta linistirii este subliniata si in scrierile patristice ortodoxe.
Metoda ortodoxa este mai 'babeasca' dar nu mai putin eficienta daca gasesti conditii bune intr-o manastire si un duhovnic experimentat in linistirea mintii.
Linistirea este rezultatul imbinarii armonioase atat a aspectului holistic cat si al celui tehnic - niciunul nu trebuie neglijat sau subestimat.
Aspectul holistic, in crestinism este o devotiune puternica fata de Hristos iar in budism o devotiune puternica fata de Buddha.
Asa cum in crestinism - Hristos este expresia Tatalui (vine de la Tatal si descopera cele ale Tatalui) astfel in budism, aspectul uman, formal al oricarui Buddha este in fapt expresia Naturii Ultime - Dharmakaya.
Linistirea mintii se invata progresiv in noua pasi.
Antrenamentul poate dura zeci de ani (sau foarte multe vieti).
Cand mintea este complet stabilizata si pacificata se spune ca este 'linistita'.
Mintea devine perfect limpede, ca un pahar care se clarifica dupa sedimentarea particulelor in suspensie.
Doar o minte 'linistita' este calificata sa abordeze serios contemplatia vacuitatii.
Pana la acest nivel este ca o joaca de copil - este o cochetarie intelectuala - fara rezultate notabile.
Cand mintea 'linistita' surprinde Vacuitatea (avand ca baza un gand, o emotie, eul, forma trupului, lumea, imagini pur mentale...) apare o suplete supranaturala a mintii si trupului.
Aceasta vigoare a mintii neobisnuita care radiaza cu forta unui soare in toata realitatea se numeste 'vedere superioara'.
Practic din acest moment incepe efectiv meditatia.
Pana la acest stadiu orice focalizare a mintii pe un aspect virtuos ( de exemplu bunatatea Lui Isus sau compasiunea budica..) era in domeniul contemplatiei.
Meditatia cunoaste 10 trepte pana la desavarsire.