Asa ar trebui sa fie.
Unora insa, le e spre hula
( sau inchizitia credea ca torturandu-i, le va salva sufletele?)
Teoretic, se spune, Dumnezeu ii da omului cat poate sa duca..si Iov a putut sa duca multe, dar dintre noi, nu toti putem ...
Sau credeti ca ,dandu-i unui bolnav algocalmin sau morfina, si usurandu-i astfel suferinta, ii diminuam automat sansele la mantuire ? La asta nu m-am gandit... ( e clar, trebuie sa am o intrevedere lunga cu un preot de spital...)
Desigur, " dreptul de a muri linistit acasa", il avem cu totii, nu ni-l poate lua nimeni, nsa de unde stim sigur ca acasa vom avea " sfarsit crestinesc, neinfruntat, in pace"? De unde stim ce ispite vin asupra noastra, odata cu durerile si chinurile mortii, si ca diavolul nu profita de acestea spre a ne tulbura si a ne face sa ne indoim de Dumnezeu sau chiar sa hulim?
Oare stiinta si medicina nu au evoluat tot pentru ca a ingaduit Dumnezeu sa se intample asta? Oare ele nu pot veni sa comenseze, cumva, slabirea, vulnerabilizarea " tariei" sufletului omenesc si credintei?
Acum, ma gandesc, cine e puternic si vrea suferinta " ziditoare", cred ca e liber sa o experimenteze, si atunci cand moare, ca si atunci cand naste; poate gresesc acele mame care vor nasteri fara dureri, sub anestezie; insa partea buna a acestor lucruri este ca nu se mai pun in pericol viata si sanatatea mamelor si pruncilor, in caz de distocii...dar suferinta, de la un punct incolo, ma gandesc ca poate sa nu mai fie ziditoare, ci distructiva, atat pentru trup, cat si pentru suflet..
Nu stiu de ce, dar totdeauna am crezut ca daca va fi sa nasc, vreodata ( acum nici macar nu sunt sigura daca acest lucru ar trebui, ar fi bine sa se mai intample), as fi avut o nastere usoara, fara probleme, incununata de succes; insa despre clipa mortii, sunt aproape sigura ca va fi greu incercata de ispite cumplite, din care poate voi scapa, pana la urma, cu greu, sau poate nu...dar asta din pacate nuo sa mai am ocazia sa o povestesc cuiva :D ( asa cum fac acum proaspetele mame, sau cei care au iesit de curand din spital, care mai de care se " lauda" cu suferintele prin care au trecut...)