Un gând privind recunoașterea iubirii (lumești, sufletești, pare-mi-se):
Atunci când iubești cu adevărat (lumește, sufletește), te surprinzi gândind la moartea ființei iubite. Moarte care va veni, o, Doamne, într-o zi...
De aici până la lacrimi și căință mare pentru faptele tale
nu e decât un fulg de pas...
Simți atunci o durere de nespus. Că nu poți muri tu, mai degrabă, de mii și mii de ori la rând în locul ei sau al lui...
Abia acum începi să te gândești cu seriozitate și la moartea ta!
Și te cutremuri, văzînd deschis tot iadul înaintea ta...
Și iar durere mare și iar lacrimi... Și tot așa...
Atunci când iubești! (lumește, sufletește, pare-mi-se)
Last edited by cezar_ioan; 19.05.2013 at 02:45:40.
|