Vasul de lut
Dormind eu, am visat:
eram un vas de lut
frumos lucrat...
dar am căzut.
Căzând m-am frânt,
m-am risipit
în cioburi pe pământ.
Mă culegeau
copii în jocul lor,
mă aruncau,
pe luciul apei desenam
cerc după cerc.
Apoi, din-nou cădeam
în mâlul gras
al fundului de lac.
Un vas frumos lucrat
dar am căzut.
Trezindu-mă, m-am ridicat
și am văzut
ici colo câte-un ciob
din eu-l meu de lut.
E rob
acuma trupul meu.
Căutând, adună ciob cu ciob,
trudind din greu
să fiu ca la-nceput,
ceea ce-am fost...
un vas de lut.
Acum
sunt doar un vas cârpit
cu amintiri ce dor
un hârb lipit,
din mâlul gras cules,
sperând să fiu
un vas ales.
|