Subiect: Pacatul
View Single Post
  #5  
Vechi 04.01.2009, 06:44:42
patinina34's Avatar
patinina34 patinina34 is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 29.11.2008
Locažie: peste oceane si peste mari
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.185
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru patinina34
Implicit Pacatul podobelor (4)

Care dintre voi n-ar vrea sa fie ca acelea si sa cuprinda picioarele lui Iisus? Puteti si acum, toti cīti vreti! Puteti sa-I cuprindeti nu numai picioarele, ci si mīinile, si capul acela sfīnt, ?mpartasindu-va, cu cuget curat cu īnfricosatoarele taine. Nu numai aici pe pamīnt; ci ?l veti vedea si īn ziua aceea a judecatii, cu slava aceea nespusa, cīnd va veni cu popor de ?ngeri, daca veti vrea sa fiti iubitori de oameni, daca veti vrea sa fiti milostivi si veti auzi nu numai aceste cuvinte: “Bucurati-va!”, ci si cuvintele acelea: “Veniti, binecuvīntatii Parintelui Meu, de mosteniti īmparatia cea gatita voua de la īntemeierea lumii” (Matei 25, 34). Fiti, dar, milostivi, ca sa auziti aceste cuvinte! Iar voi, femeilor, care purtati bijuterii de aur si ati vazut drumul acestor femei, lepadati, chiar tīrziu, boala poftei dupa aur! Deci, daca doriti sa fiti cu acele femei, schimbati podoaba cu care sīnteti īmpodobite cu podoaba milosteniei. Spune-mi, ce folos ai de pe urma acestor podoabe pretioase, de pe urma hainelor tesute cu aur?
- Mi se bucura si mi se veseleste sufletul de ele!
- Eu te-am ?ntrebat de folos, iar tu mi-ai vorbit de paguba. Nimic nu este mai pagubitor ca a te interesa de bijuterii de aur, a te bucura de ele si a-ti lipi inima de ele. Robia aceasta cumplita ajunge si mai amara cīnd ?ti face placuta robia. De care fapta se va īngriji vreodata cum trebuie, cīnd va nesocoti grijile lumesti cum se cuvine, o femeie care socoteste ca merita sa se bucure cīnd e legata cu aur? Cel care se bucura ca sta īn ?nchisoare nu va voi niciodata sa scape de īnchisoare. Tot asa si femeia aceasta; ca un prizonier de razboi, robita de aceasta pofta rea, nu va suferi sa auda cu dorul si rīvna cuvenita vorbindu-i-se de cele duhovnicesti si nici nu va face vreo fapta buna. Care, dar, īti este folosul de pe urma podoabei acesteia, de pe urma acestei moliciuni?
- ?mi fac placere bijuteriile!
- Iarasi mi-ai vorbit de paguba si de pierzare!
- Dar ma cinstesc mult cei ce ma vad.
- Si ce-i cu asta? O alta pricina de stricaciune, care te face cīnd ?nfumurata, c?nd obraznica. Haide, dara, īngaduie-mi sa-ti arat eu pagubele, odata ce tu nu mi-ai spus folosul.
Care s?nt, dar, pagubele ce ti le aduc bijuteriile? Grija e mai mare dec?t placerea. Din pricina asta multi din cei ce te vad - negresit din cei legati de pamīnt - se bucura mai mult decīt tine, care porti aurul si bijuteriile. tu te īmpodobesti cu podoabe care-ti aduc griji; aceia īsi desfateaza privirile fara sa aiba vreo grija. O alta grija apoi. Esti umilita si invidiata de toti. Vecinele si prietenele, piscate de invidie, se īnarmeaza īmpotriva barbatilor lor si dezlantuie īmpotriva ta razboaie cumplite. Pe līnga aceste pagube, altele: īti cheltuiesti tot timpul liber si toata grija cu gatelile; nu te lipesti cu toata inima de faptele cele duhovnicesti; esti plina de īnfumurare, de obraznicie si slava desarta; esti legata strīns de pamīnt, si se taie aripile si, īn loc de vultur, ajungi c?ine si porc. ?ncet?nd de a te mai uita si a zbura la cer, cauti īn jos ca porcii; si, cotrobaind prin gaurile pamīntului dupa aur, sufletul tau īsi pierde barbatia si libertatea.
Spui ca-si īntorc oamenii privirile spre tine c?nd te arati īn oras? Dar tocmai pentru asta n-ar trebui sa porti aur, ca sa nu ajungi spectacol de teatru, ca sa nu deschizi gura tuturor bīrfitorilor. Nici unul din cei ce-si īntorc privirile spre tine nu te admira, ci-si bat joc de tine ca-ti plac podoabele, ca esti o īnfumurata, ca esti o femeie vanitoasa. Daca te duci la biserica, nu pleci de acolo fara vreun folos sufletesc, ci cu mii si mii de cuvinte de batjocura, de ocari si de blesteme, nu numai de la cei care te vad, ci si de la profet. Isaia, cel cu mare glas, īndata ce te vede striga: “Acestea zice Domnul catre fetele cele īng?mfate ale Sionului: “Pentru ca au umblat cu grumajii ridicati, pentru ca au facut cu ochiul, pentru ca-si tīrasc hainele cu pasitul picioarelor, pentru ca joaca din picioare, Domnul va dezveli podoaba lor si īn locul mirosului celui placut va fi praf si īn loc de br?u se vor ?ncinge cu funie” (Isaia 3,15. 23). De acestea vei avea parte si tu īn loc de podoaba. Ca aceste cuvinte n-au fost spuse numai pentru fetele Sionului, ci oricarei femei care face ca ele. Īmpreuna cu profetul Isaia sta acuzator si Pavel, spunīnd lui Timotei sa porunceasca femeilor “sa nu se īmpodobeasca cu īmpletituri de par sau cu aur sau cu margaritare sau cu haine scumpe” (1Timotei 2,9). Deci, ?n orice ?mprejurare, ?ti este vatamatoare purtarea de bijuterii; dar mai cu seama cīnd te duci la biserica, c?nd treci printre saraci. Daca ai cauta sa te īnvinuiesti amarnic pe tine īnsati, n-ai putea-o face mai bine decīt ?mbrac?ndu-te cu astfel de haine si podoabe, semn de cruzime si neomenie.
G?ndeste-te c?te stomacuri flam?nde lasi cu podoabele acestea, c?te trupuri dezbracate, cu luxul acesta dracesc! cu mult mai bine ar fi sa hranesti sufletele celor flamīnzi dec?t sa-si gauresti loburile urechilor si sa atīrni de urechi, degeaba si fara de rost, hrana a mii si mii de saraci. Este, oare, o slava sa fii bogat? Este, oare, o lauda sa porti pe tine bijuterii de aur? chiar daca podoabele acestea ar fi cīstigate prin munca cinstita, totusi vina ta este nespus de mare; gīndeste-te īnsa cīt de cov?rsitoare este atunci c?nd s?nt c?stigate cu necinste si nedreptate! Spui ca-ti sīnt dragi laudele si slava? Dezbraca aceasta podoaba plina de batjocura si toti te vor admira si te vei bucura si de slava si de placere curata; asa īnsa esti batjocorita si-ti pregatesti cu ele multe prilejuri de suparari. Daca ierti vreuna din ele g?ndeste-te c?te necazuri ?ti pricinuiesti! Cīte slujnice nu-s batute, cīti oameni nu sīnt necajiti, cīti nu sīnt arestati, cīti nu sīnt ?ntemnitati! Din pricina podoabelor acestora, judecati, anchete, mii si mii de blesteme si īnvinuiri; femeia este blestemata si īnvinuita de barbat, barbatul, de prieteni, iar sufletul, de el īnsusi.
- Dar bijuteriile nu se pierd!
- Tocmai acest lucru nu este usor! Dar chiar daca le-ai feri totdeauna e pierdere si asa pastrate dau multa bataie de cap, multa grija si sc?rba si nici un cīstig. Ce venit aduc ele īn casa? Ce folos celei ce le poarta? Nici un folos, ci multa urītenie si īnvinuiri din toate partile. Cum vei putea saruta si cuprinde picioarele lui Hristos cīnd esti īmpopotonata asa? Hristos Īsi īntoarce fata de la aceasta podoaba. De aceea a primit sa Se nasca īn casa teslarului; dar, mai bine spus, nici ?n casa aceea, ci ?ntr-o coliba si īntr-o iesle. cum vei putea sa-L vezi pe El cīnd nu ai frumusetea cea poftita de El, cīnd nu porti podoaba placuta Lui, ci una ur?ta de El? C?nd te apropii de El nu trebuie sa fii ?mpodobita cu astfel de haine, ci ?mbracata cu virtute. Gīndeste-te ce este īn definitiv aurul? Nimic altceva dec?t pam?nt si cenusa. Baga-l īn apa si s-a facut glod! Gīndeste-te si rusineaza-te cīnd faci din glod stapīn, c?nd lasi toate si stai līnga aur, cīnd ?l porti si-l plimbi pretutindeni, chiar cīnd te duci la biserica, atunci cīnd mai cu seama ar trebui sa fugi de el. Nu s-a zidit biserica ca sa-ti arati īn ea bogatia aceasta, ci bogatia cea duhovniceasca. Tu īnsa, ca si cum te-ai duce la parada, nu la biserica, asa te īmpodobesti din cap pīna īn picioare; imiti pe cele de pe scena si porti pe tine gunoiul acesta vrednic de batjocura. Din pricina asta sufletele multora se vatama, iar dupa terminarea slujbei de la biserica, īn case si la mese, ai sa auzi pe cei mai multi vorbind tocmai de gatelile acestea. Īn loc sa spuna: “Profetul si apostolul au spus cutare si cutare”, vorbesc de luxul hainelor, de marimea pietrelor scumpe si de toata īmpopotoneala celor ce se īmbraca asa. Aceste discutii va fac si pe voi si pe casnicii vostri trīndavi spre milostenie. Nici unul din voi n-ar dori sa rupa repede ceva din aurariile acestea si sa hraneasca un flamīnd. cum ai putea hrani pe un altul cu pretul uneia din aceste bijuterii, c?nd tu ?nsati vrei sa duci o viata amara mai degraba decīt sa-ti vezi īmputinate podoabele? Multe femei se uita la bijuteriile lor ca la niste fiinte si tin la ele mai mult decīt la copiii lor.
- Doamne fereste! mi se raspunde.
__________________
Doamne, fie voia Ta, nu voia noastrć!
http://sashaparagulla.blogspot.com/
Reply With Quote