Citat:
Īn prealabil postat de Lucian008
Nu stiu cum sa descriu mai bine ceea ce vreau sa reprezinte topicul de fata. Asa ca ma voi folosi (abuziv) de postarea unui coleg.
La asta ma refer. La momente cand l-am simtit pe Dumnezeu. De obicei aceste experiente sunt insotite de plans si nu se senzualitate asa cum ne-am astepta.
|
Am avut revelatia ca Dumnezeu exista cand am citit cartea Sfantul Inchisorilor, despre viata lui Valeriu Gafencu.
Dupa ce am vazut ca viata unui om poate fi schimbata inr-un mod atat de frumos prin prezenta Domnului am inceput sa simt prezenta lui.
Aceste revelatii sunt greu de explicat pentru ca sunt lucruri intime si in general oamenii te judeca gresit daca le povestesti.
Am simtit dragostea Domnului in biserica prin intermediul preotului care s-a comportat foarte frumos, atat la spovedanie cat si la nunta.
Am mai simtit aceasta dragoste cand, impreuna fiind cu sotul meu in biserica, in timpul predicii, mi s-a intamplat un lucru ciudat, parca cineva imi spunea ca daca voi avea un baiat sa se cheme Emanuel, sotul meu mi-a spus la iesirea din biserica ca si el a avut exact acelasi gand.
Aceste revelatii sunt extrem de rare si tocmai de aceea trebuie pretuite.