O femeie(nu-i mai retin numele) care citise o pilda din Pateric sa indoit oarecum ca se intamplase intocmai cum scria acolo.In pilda se spunea ca odata a venit la Manastirea Sfantului Ioan de Rila O banda de talhari care i-au rugat pe monahi ca sa-i gazduiasca acolo peste noapte.Parintii din manastire au fost de acord fara sa stie ca talharii planuisera sa prade manastirea. Dupa aceea, noaptea in timp ce dormeau in caera unde era gazduit seful acesteora, a venit Sfantul Ioan de Rila si cu cu carja sa l-a luat la bataie pe seful talhatilor .
A doua zi de abia sculandu-se din pat capetenia talharilor suparat foc l-a pus pe staretul manastirii sa-i prezinte intreaga obste creznad ca cineva dintre monahi la batut. Privindu-i insa pe toti nu a recunoscut pe nimeni din intreaga obste. Intre timp privirea i s-a atintit asupra unei icoane in care era Sfantul Ioan De Rila .
Imediat Seful talharilor a aratat spre icoana zicand :Acest chezis m-a batut.
Atunci staretul i-a explicat ca acel batran cu barba lunga traise cu cateva sute de ani in urma si ca manastirea ii apartine.
Staretul la intrebat pe seful talharilor daca nu cumva gandise ceva de rau astfel incat Sf Ioan sa se fi suparat pe el.
Atunci capetenia intelegand cum stau lucrurile i-a adunat pe toti ai lui si s-a grabit sa plece cat mai repede din acel loc.
Citind aceasta intamplare din Pateric aceasta femeia s-a indoit ca poate fi adevarata pilda. Dar odata cand calatorea cu sotul sau pentru a le face o vizita socrilor sai intr-un sat de pe langa Caracal in tren au intalnit un om batran care i-a tot deranjat pe calatori cu injuraturile despre cele sfinte. Ei l-au rugat sa numai injure.Intre timp dupa ce batranul s-a mai linistit i-a intrebat daca au vazut vreodata un sfant?
Acestia i-au spus ca nu au vazut. Apoi el le povestit urmatoarea intamplare :
Isi amintea ca mai demult cand era mai tanar obisnui9a sa fure legume de prin gradinile oamenilor, dar intr-o noapte pe cand dormea, avand usile incuiate, a intrat la el un batran cu barba alba si lunga care l-a luat la bataie cu o carja.
Isi aminteste ca dimineata nu se mai putea scula din pat si l-au dus cu targa la biserica pentru a i se citi Sf. Maslu, insa tine minte ca pe un perete al bisericii l-a vazut pe acel batran cu barba lunga care il batuse, si il tot arata Parintelui cu degetul.
DE atunci, spunea batranul, s-a tamaduit de patima hotiei.
Dupa aceasta povestire cei doi soti i-au multumit batranului iar de atunci femeia nu s-a mai indoit de minunile Sfantului Ioan de Rila.
|