e ciudat, ne plangem ca suntem singuri, dar cand ia cineva taurul de coarne si sugereaza sa ne intalnim, toti se ascund dupa deget.
ne intrebam pe sie ce locuri frumoase am vazut, dar ne e teama sa formam un grup si sa le vizitam impreuna.
oare e atat de greu sa cream o comunitate unita?
sau sfaturile cele mai bune sunt cele virtuale, nu cele fata in fata?
sau poate nu echivaleaza cu o strangere reala de mana, cu o imbratisare de suport sau cu o gluma ca intre prieteni?
|