View Single Post
  #588  
Vechi 11.02.2018, 01:20:15
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.924
Implicit

RUGĂCIUNE DIN RÂNDUIALA LITURGICĂ
A DUMINICII ÎNFRICOȘĂTOAREI JUDECĂȚI
Când va fi să vii să faci Judecată dreaptă, Prea-dreptule Judecător, șezând pe scaunul slavei Tale, râu de foc înfricoșând, va trage înaintea divanului Tău pe toți, stând înaintea Ta puterile cerești, și oamenii cu frică vor fi judecați, fiecare precum a lucrat; atunci, să-Ți fie milă de noi, și să ne învrednicești, Hristoase, de partea celor mântuiți, ca un Indurat.
Cărțile se vor deschide și se vor arăta faptele oa*menilor, înaintea divanului Tău celui de neîndurat; și va răsuna toată valea plângerii cu groaznică scrâșnire, văzând pe toți cei ce au păcătuit trimiși în chinurile cele veșnice, cu dreaptă judecata Ta, și fără de folos plângând, Indurate. Pentru aceasta Te rugăm pe Tine, Bunule, să-Ți fie milă de noi, cei ce Te lăudăm, Unule, mult-Milostive.
Trâmbițele vor suna, și mormintele se vor deșerta, și se va scula toată firea omenească, cutremurându-se; cei ce au făcut bine, cu bucurie se vor bucura, așteptând să ia plată; iar cei ce au păcătuit, vor tremura cumplit văitându-se, fiind trimiși la chinuri și de cei aleși despărțindu-se. Doamne al slavei, milostivește-te spre noi, ca un Bun, și ne învrednicește pe noi de partea celor ce Te-au iubit pe Tine.
Plâng și mă tânguiesc, când îmi vine în simțire focul cel veșnic, întunericul cel mai din afară și tartarul, viermele cel cumplit și scrâșnirea dinților cea neîncetată, și durerea ce va să fie celor ce au greșit peste măsură, și pe Tine, Cel preabun, cu vicleană voie Te-au mâniat, dintre care unul și cel dintâi sunt eu, ticălosul. Ci, Judecatorule, ca un îndurat, mântuiește-mă cu mila Ta.
Când se vor așeza scaunele și se vor deschide cărțile și Dumnezeu va ședea la Judecată, o, ce frică va fi atunci! Ingerii stând înainte cu frică și râul de foc curgând; ce vom face atunci, noi, oamenii cei vinovați de multe păcate? Și când îl vom auzi chemând pe cei binecuvântați ai Tatălui întru Impărăție, iar pe cei păcătoși trimițându-i la chinuri, cine va suferi acea înfricoșătoare hotă*râre? Ci Unule, Iubitorule de oameni, Mântuitorule, Impărate al veacurilor, mai înainte până ce va sosi sfârșitul, prin pocăință, întorcându-mă, miluiește-mă.
Cunoscând poruncile Domnului, așa să viețuim: pe cei flămânzi să-i hrănim, pe cei însetați să-i adăpăm, pe cei goi să-i îmbrăcăm, pe străini să-i aducem în casă, pe bolnavi și pe cei din temniță să-i căutăm; ca să zică și către noi Cel Ce va sa judece tot pământul: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Impărăția ce s-a gătit vouă.
Vai mie, înnegritule suflete! Până când de la răutăți nu te mai curmezi? Până când zaci în lene? De ce nu-ți aduci aminte de înfricoșătorul ceas al morții? De ce nu te cutremuri cu totul de Infricoșătoarea Judecată a Mântuitorului? Oare, ce vrei să răspunzi, sau cum vrei să dai seamă? Lucrurile tale stau de față, spre mustrarea ta, fap*tele te vădesc, pârându-te. Deci, o, suflete! Vremea a sosit, aleargă, apucă înainte și cu credință strigă: Greșit-am, Doamne, greșit-am Ție; dar știu, Iubitorule de oameni, bunătatea Ta; Păstorule Cel bun, nu mă despărți pe mine de la starea cea de-a dreapta Ta, pentru mare mila Ta
La ziua cea înfricoșătoare a Judecății și a slavei Tale celei negrăite gândind, mă îngrozesc cu totul, Doamne, și tremurând, strig cu frică: Când vei veni, Hristoase Dumnezeule, cu slavă pe pământ, ca să judeci toate câte sunt, atunci să mă izbăvești de toată pedeapsa pe mine, ticălosul, învrednicindu-mă a sta de-a dreapta Ta.
Iată vine ziua Domnului Atotstăpânitorului, și cine va suferi frica Venirii Lui? Căci cuptorul arzător și ziua mâniei este, întru care Judecătorul va ședea, dând fiecăruia după vrednicia faptelor.
La ceasul cercetării și al Venirii celei înfricoșătoare a Stăpânului Celui iubitor de oameni gândind, cu totul mă cutremur și, întristându-mă, strig către Tine, preadrepte Judecătorul meu și Unule, mult-îndurate: Primește-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu.
Gândesc la ziua aceea și la ceasul când avem să stăm toți goi ca niște osândiți, înaintea nemitarnicului Judecător; că atunci trâmbița va suna tare, și temeliile pământului se vor clătina, și morții din morminte vor învia, și toți de o vârstă se vor face; și cele ascunse ale tuturor vor sta de față înaintea Ta. Și vor plânge, și se vor tângui, și în focul cel mai din afară vor merge cei ce nici odinioară nu s-au pocăit; iar ceata drepților va intra, în bucurie și în veselie, în cămara cerească.
Daniil Proorocul, bărbatul doririlor fiind, dacă a văzut puterea lui Dumnezeu, așa a strigat: Judecătorul a șezut și cărțile s-au deschis. Vezi, suflete al meu, de postești, nu defăima pe vecinul tău. Ferește-te de bucate, dar nu osândi pe fratele tău; ca nu cumva fiind trimis în foc, să te topești ca ceara; ci fără împiedicare să te ducă Hristos întru împărăția Sa.
O, ce ceas va fi atunci, și ce zi înfricoșătoare, când va ședea Judecătorul pe scaunul cel înfricoșător! Cărțile se vor deschide, și faptele se vor vădi, și cele ascunse ale întunericului se vor arăta; îngerii vor alerga împrejur, adunând toate neamurile. Veniți de auziți, împărați și domni, cei robiți și cei liberi, păcătoșii și drepții, bogații și cei săraci, că vine Judecătorul, Cel Ce va să judece toată lumea. Și cine va putea sta înaintea feței Lui, când îngerii vor sta vădind lucrurile, cugetele și gândurile cele din noapte și cele din zi? O, ce ceas va fi atunci! Ci mai înainte de sosirea sfârșitului, sârguiește-te, suflete, strigând: Dumnezeule, întoarce-mă și mă mântuiește ca un Indurat. Amin.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote