În prealabil postat de Pippo_

Apropo de cuvinte. Melissa, sa stii ca-mi esti simpatica. :) Inteleg ca nu vrei raul. Dar si tu trebuie sa intelegi ca fiecare dintre noi trebuie sa fie foarte responsabil in legatura cu efectele pe care actiunile lui le creaza celorlalti oameni si mersului lumii in general. Iubirea asta care se preamareste, nu este o iubire tampa, ci una inteligenta. Dumnezeu ne invaluie cu inteligenta si grija lui. Daca Dumnezeu ne vrea ca EL, atunci cum ne putem maturiza daca nu ne recunoastem si indreptam greselile? A baga capul in pamant nu este o solutie, pentru ca pamantul nu ne fereste de palma lui Dumnezeu care ne readuce mai devreme sau mai tarziu la realitate. Si atunci de ce sa suferim, cand cu putina buna vointa ii putem face pe plac lui Dumnezeu? Doar este spre binele nostru. De ce sa fim copii indaratnici, certareti, egoisti, cand putem fi copii silitori? Sa intelegem scopul vietii. Ma, daca Dumnezeu exista, ce vrea de la noi? Care-i rostul vietii? De ce ma chinuie Dumnezeu daca se spune ca Dumnezeu este IUBIRE INFINITA? Ceva nu se leaga... Te-ai intrebat daca este Dumnezeu cel care ne chinuie, sau daca cumva suntem chiar noi insine prin indaratnicia si ignoranta noastra?...