Citat:
În prealabil postat de arriel
Atunci trebuie sa ne abtinem de la ce ne face placere? Pentru ca ,mi se pare ca tie iti face placere sa intri pe forum...Abtinerea e solutia?Cand ne face placere ceva sa renuntam sa il mai facem?Eu de exemplu,daca imi face ceva placere ma linisteste ,asta daca e un lucru bun...dar cum stim noi daca e bun sau nu?Poate pentru noi e bun si pentru Dumnezeu nu...ce complicat...sau poate doar pentru mine
|
Seara am 2 tendinte:sa ma rog sau sa intru pe forum.Daca intru pe forum, imi pierd linistea sufleteasca,intru intr-o agitatie,si nici nu ma mai pot ruga.Daca nu intru,ma simt linistit si ma pot si ruga.
Asta sunt eu,nu stiu dc la toti e valabil.
Si in statul pe forum se regasesc cel putin doua din lista de cauze ale nelinistii : (averea, slava de la oameni, desfrânarea sau orgoliul ) si anume slava de la oameni si orgoliul.
Deci nu e de mirare ca forumul provoaca neliniste.Dar mai ales cand e intrebuintat fara masura,dupa cum am zis.Bineinteles ca are si aspecte bune,cel mai important fiind dupa mine: a zice cate un cuvant bun celorlalti.
Citat:
|
Eu de exemplu,daca imi face ceva placere ma linisteste ,asta daca e un lucru bun...dar cum stim noi daca e bun sau nu?
|
Ai raspuns singura,orice iti aduce liniste e un lucru bun.Orice iti aduce impacare cu Dumnezeu e un lucru bun. Cel mult putem vorbi de o fapte care produc o liniste falsa,care pe termen lung se dovedeste a fi de fapt neliniste.
Acestea le stie oricine prin constiinta sa,ce e bine si ce e rau.Nu trebuie sa ne zica cineva ce e bine. Efectele acestor stari ne spun : daca fapta care am facuto ne aduce liniste in suflet si impacare cu Dumnezeu,si o stare de lauda la adresa Sa,atunci sigur e o fapta buna.