Citat:
|
În prealabil postat de mihaiporubin
pe multi ii framanta o problema... poate eu nu cunosc detaliile... In Biblie sta scris "Cine crede,se boteaza" daca nu se pune problema credintei unui prunc,atunci este relevant si suficient ca un interpus - parintii,nasii,un tert...- sa creada in locul copilui...?
oricum cred ca nici un copil nu-si mai aduce aminte de ce s-a intamplat cu el la botez...
atunci...au imputernicire nasii care au marturisit credinta in locul copilului sa-l reprezinte pe acesta inaintea Domnului Dumnezeu? si in ce conditii?
mihai porubin
|
Conform modelului apostolic, sunt botezaţi numai aceia care au crezut în Isus Hristos ca Mântuitorul lor personal. “Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit” (Marcu 16: 16). Aceasta se face printr-o singură scufundare în apă a persoanei, aşa cum au făcut-o apostolii, şi cum s-a făcut în primele secole după apostoli. Stropirea şi turnarea nu are bază biblică, şi au fost inventate în timpul creştinizării forţate. Chiar şi astăzi se face acest lucru. Un copil nu poate fi întrebat, el nu poate decide, astfel este oarecum forţat.
Petru, bărbatul primului ceas, împuternicit de Dumnezeu şi sub călăuzirea Duhului Sfânt, a spus în ziua inaugurării bisericii noutestamentale: “Pocăiţi-vă, şi fiecare din voi să fie botezat în numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, apoi veţi primi darul Duhului Sfânt” (Fapte 2:38). “Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începând din Ierusalim” (Luca 24:47). Prin botez, credinciosul mărturiseşte că a primit iertarea păcatelor, şi de aceea confirmă acest lucru prin ascultare, lăsându-se botezat.
Apostolii, de la început, şi Filip, şi Pavel, au înţeles corect marea însărcinare din Matei 28:19, şi au botezat în conformitate cu aceasta, în acel nume sfânt. Ei nu au repetat însărcinarea ca pe o formulă, ci au înţeles că numele de legământ nou-testamental este ISUS, nume în care singurul Dumnezeu s-a descoperit ca Tată, Fiu şi Duh Sfânt. Numai în acel nume avem noi mântuirea de la Dumnezeul nostru. Căci astfel a însărcinat Domnul nostru: “Botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al duhului Sfânt” (Mat. 28:19). Dumnezeu este Tată, dar acela nu este un nume. Nici Fiul, nici Duhul Sfânt nu sunt nume. Acestea sunt denumiri. Singurul nume care aparţine Tatălui şi Fiului şi Duhului Sfânt, în care urmau să boteze apostolii şi oricine, este Domnul Isus Hristos. Aceasta este adevărata învăţătură şi practică apostolică. La începutul bisericii nou-testamentale, şi aşa cum mărturiseşte istoria bisericii, la mult timp după apostoli, toţi credincioşii au fost botezaţi în numele lui Isus Hristos.