Multumim:
Iata aici o intamplare frumoasa:
În zilele noastre puțini dintre oamenii care sunt ajutați de sfinți au bunăvoința de a scrie sau de a le povesti altora ce li s-a întâmplat. Eu am încercat, și prin vorbe dar și prin scris, să îi îndemn pe cei care au primit ajutor minunat să împărtășească această bucurie și altora. Am avut vie în minte minunea făcută de Sfântul Nectarie din Eghina care a mustrat o femeie pe care o vindecase de cancer pentru că aceasta nu tipărise povestirea minunii. Și, ca să nu fiu fățarnic și să nu păstrez eu însumi tăcerea asupra ajutorului primit de la Sfântul Nectarie, voi povesti un vis.
Știu, nu e bine să credem în vise, pot fi de la fire sau de la diavol…
În noaptea de dinainte de Duminica Tomei, în anul 2006, am visat că eram într-o biserică. Acolo am văzut că se găsea paște – semn că nu trecuseră multe zile de la Praznicul Învierii. Într-o raclă, se aflau moaștele Sfântului Nectarie, întregi. În spatele raclei, între raclă și icoana mare a sfântului, duhovnicul meu se ruga în genunchi, cu capul atins de raclă. Uitându-mă la sfintele moaște, mi s-a părut că sfântul începe să își miște ochii și gura. Și am spus, calm:
- Părinte, vorbește.
Părintele nu avea cum să îi vadă fața. Eu m-am pus în genunchi, și l-am rugat pe sfânt să mă binecuvânteze. Sfântul, cu o cruce mare de fier, grea, a început să îmi facă cruce pe cap. Și îmi repeta: “Să fii binecuvântat”. Sau “Te binecuvântez”, nu mai știu exact…
Când m-am trezit, m-am gândit că visul e de la fire sau de la diavol, pentru că nu sunt vrednic să mi se arate Sfântul Nectarie.
Seara, l-am sunat pe părintele meu duhovnic, și i-am spus:
- Părinte, să nu râdeți de mine. Am visat ceva ciudat…
Și i-am povestit visul. După care l-am întrebat:
- A fost de la fire, de la diavol sau de la Dumnezeu?
- Cum să fie de la diavol, când eu m-am rugat astăzi pentru tine la moaștele Sfântului Nectarie?
- Ați fost la Mănăstirea Radu Vodă?, l-am întrebat, gândindu-mă că slujise la mănăstirea din București unde se află o părticică din moaștele Sfântului Nectarie, și unde s-au făcut multe minuni.
- Nu, am fost chiar în Eghina…
Am rămas fără cuvinte. Când sunasem pe mobil, nu știam că părintele e în Grecia, și că are activat serviciul de roaming…
După ce am predicat la Mănăstirea Cașiel, duminica următoare l-am întrebat pe părintele Serafim același lucru, de unde a fost visul.
- De ce mă întrebi dacă a fost de la diavol? A fost o binecuvântare de la Sfântul Nectarie. Sfântul te-a binecuvântat pentru rugăciunile tale și pentru cele ale duhovnicului tău.
Cred că, deși sunt păcătos, sfântul m-a binecuvântat pentru că am vorbit despre minunile sale. Am scris chiar un articol, Între osânda tăcerii și binecuvântarea mărturisirii, în volumul “Noi minuni ale Sfântului Nectarie”, tocmai despre faptul că nu avem voie să trecem sub tăcere ajutorul pe care îl primim de la sfinți…
Cred că sfinții îi binecuvinteaza, tainic, pe toți cei care dau mărturie despre sfințenia lor. Ar fi bine ca toți cei ajutați să fie mărturisitori… Am auzit multe minuni, dar cei care s-au învrednicit de ele s-au sfiit să le aștearnă în scris. Frumos zice troparul Sfântului Nectarie:
Slavă lui Hristos, Celui ce te-a slavit! Slavă celui ce minunat te-a arătat! Slavă celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!
www.danionvasile.ro