[delia31]

În prealabil postat de Demetrius

-Oare dacă înainte de cădere omul era dihotomic, iar după cădere el mai primește și piele(adică ceva distinct, material), dvs spuneți că el este tot dihotomic? Nu vă contraziceți? Dacă nu, atunci cum(ce părți distincte) era Adam dihotomic înainte de cădere?

Repet rugamintea de a citi mai atent. Am spus deja in postarea anterioara ca expresia „vesminte de piele” are o semnificatie foarte complexa.
Dvs. ati retinut doar conotatia epidermica, ceea ce nu numai ca n-am afirmat, ba mai mult, imi confirma ca n-ati intuit mare lucru din ce am spus.

Ok, nu-i nimic. Incerc sa va dau mai multe detalii, atat cat am priceput si eu pana acum. Nu-i obligatoriu sa fiti de acord cu ce va scriu, in schimb, daca doriti neaparat o polemica, va rog sa va asigurati ca ati inteles bine ce am spus.

Semnificatia duhovniceasca a „vesmintelor de piele” e foarte complexa. Sub nicio forma nu trebuie redusa doar la sensul primar al cuvintelor: „vesminte” si „piele”.

Pentru a exprima in limbajul uman imperfect o realitate paradisiaca la care omul cazut nu mai avea acces , Moise, autorul cartii Facerii, s-a folosit de un limbaj aproximativ, folosind aceasta metafora tradusa in romaneste prin expresia „ vesminte de piele” ( in greaca Septuagintei „chitōnas dermatinous”).
Repet, aceasta expresie are o bogatie de semnificatii pe nedrept ignorate de majoritatea cititorilor Bibliei, care, in autosuficienta lor, se multumesc doar cu sensul de baza al cuvintelor.

Dupa ce omul si-a pierdut vesmantul de har care il invaluia si il facea luminos, trupul material modelat dintr-o tarana organica, impregnata si ea de harul Logosului, a inceput sa isi piarda transparenta, sa devina opac, sa se invartoseze.

Dupa dezvesmantarea de harul care il invaluia si care ii asigura astfel viata harica, si tocmai pentru ca omul, creat nemuritor, sa nu evolueze din rau in mai rau, sa nu se invesniceasca in rele asa cum au facut ingerii cazuti , deci dupa lepadarea vesmantului de har, Dumnezeu a modificat constitutia somatica a speciei umane pt. ca evolutia omului in rau sa nu mearga la nesfarsit, ci odata cu degradarea trupului material, raul sa fie stopat. De aceea, a operat o mutatie postedenica a speciei umane de la nivelul ingeresc, la un nivel mai jos, cel al instinctului biologic, dandu-i acele „vesminte de piele”.

“Vesmintele de piele” la care se refera Scriptura nu simbolizeaza doar ceea ce se intelege in mod superficial prin „haine de agatat in cuier”, si nici „pielea”, „epiderma”, in intelesul curent, ci are foarte multe conotatii, toate legate de ideea de instinctualitate post-edenică a speciei umane si mutatia din vietuirea harica in vietuirea biologica.

Faptul ca dupa cadere, Dumnezeu a adus o modificare in constitutia somatica a speciei umane, nu inseamna ca i-a afectat structura dihotomica. Omul cazut ramane in continuare alcatuit din trup si suflet.

Dar nu trebuie uitat ca in adancul sufletului, in sinele lui cel mai profund, in acea zona numita duh, s-a interpus o prapastie intre duhul omului si Duhul Sfant, comuniunea deplina nemaiputand fi atinsa de nimeni pana ce Insusi Dumnezeu n-a intrat chiar El prin Intrupare in interiorul acestei constitutii umane pnevmato-psiho-somatice, pe care a restaurat-o avand-o El insusi inlauntrul Lui.

Pe masura ce omul cazut inainteaza in rau, adaugand la pacatul adamic mostenit, propriile pacate, prapastia dintre duhul omului si Duhul Sfant se largeste tot mai mult, omul trecand pe rand in sens invers, de la nivelul uman, la cel animalic, pana chiar la cel demonic. Asta ar fi opusul scopului pentru care Dumnezeu ne-a facut dupa chipul Sau spre a ajunge la o cat mai mare asemanare cu El.

Am scris mai demult despre distinctia dintre constitutia edenica a omului si constitutia post-edenica pe topicul de mai jos, la postarea 105.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=13337&page=11

Iar de la postarea 210 incolo de pe acest link, am scris chiar foarte mult despre conceptul de „ vesminte de piele”. http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=13337&page=21