[ioan67]

Scrisa de Arsenie Monahul, calugar sarb, degustator (in tineretile sale imprastiate) al tuturor desertaciunilor... Pana i S-a facut mila Domnului de el si i-a daruit pocainta.
Omul a facut parte din alaiul nomenclaturistilor sarbi. A trait, laolalta cu odraslele marilor fruntasi ai patriei socialiste, promisiunea omului nou - acela, stim noi, mai egal decat cei cu care zicea ca este egal...

Sunt pagini extrase din Jurnalul monahului. Convorbirile lui cu Dumnezeu, scrisorile lui de dragoste catre Domnul, ajung iata sub ochii cititorilor de pretutindeni. Toata cartea e o rugaciune. Arsenie marturiseste Domnului cate a vazut, a facut, a trait... O face cu amar, in duh de iubire. Cand povesteste despre cel mai iubit prieten al sau din tinerete, pictorul Dusan "Ghera", indracitul, monahul o face parca rugindu-se Domnului sa il ierte pe "Ghera".
Mare e puterea iubirii!
Desi intelege bine ratacirile si tradarea celui pe care inima lui o iubea cel mai mult, Arsenie continua sa se roage lui Dumnezeu. Prin asta ne arata ca iubirea este participare (chiar si vinovata!) la viata aproapelui. Spre deosebire de Adam din vechime, acest nou Adam al prieteniei originare nu da vina pe cel ratacit, pe Eva inimii lui omenesti. Dimpotriva, intelegind caderea fratelui si caindu-se, in numele lui, pentru aceasta, Arsenie roaga pe Domnul sa aduca pacea in sufletul celui cazut intre spini. Implicit si in sufletul nostru!

In carte, fata in fata, insotind textul sunt puse doua serii de opere plastice si totodata doua manifestari ale unor duhuri contrarii: picturile marelui Ghera si ale altor mareti artisti (Dali, Fr. Bacon) versus icoanele noastre, umilele, ortodoxe... Doar privind fotografiile acestor picturi si cunosti dintr-odata, deosebirile duhurilor dinlauntru... Textul se ingana cu poza.

Este un text simplu si puternic despre: comunism, heroina, tradare, iubire, rock'n'roll, satanism, mantuire....

Retin un cuvant al autorului:
"Muzica la care-ti salta inima, aceea-i patria ta."

P.S. Cartea a aparut la Editura "Predania", cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului.