Ioan, din cate stiu eu, medievalii au interpretat "existenta" ca ceva care se deosebeste de "specie", de ceea ce este comun. Am putea spune "in afara speciei", desi nu suna tocmai bine. Adica persoana ar fi particularul, unicitatea, ceea ce se distinge sau se separa de ceea ce este comun, adica de specie.
Deci am putea spune ca persoana se refera ca faptul de a exista, pe cand firea sau natura se refera la modul existentei, adica la cum anume exista acel ceva pe care il numim persoana.
Eu asa inteleg, desi nu am studii teologice. Mi se pare mult prea subtil ceea ce spui tu, tocmai de aceea ma feresc sa te contrazic. Eu incerc sa gandesc cumva in termeni mai precisi, mai clar definiti. Poate ca viziunea mea este una simplista, nu stiu. Atat pot eu sa inteleg insa. Hristos a inviat, frate Ioan !
|