Are nevoie oare cel care abia a descoperit Ortodoxia de sprijinul celor apropiați?
Sprijinul exterior este important. Chiar Apostolul Pavel spune că „tovărășiile rele strică obiceiurile bune” (I Corinteni 15, 33). Omul care a dobândit credința tinde să comunice cu cei care sunt credincioși deja.
Pe de altă parte, acest sprijin nu-l poate duce total pe calea credinței. Dacă omul se va sprijini doar pe alții, atunci credința sa poate să dispară. Astfel s-a întâmplat cu mulți. Spre exemplu, dacă un elev dintr-o familie îmbisericită ajunge la facultate și se confruntă cu viața veselă și distractivă de student și nu are ceva mai mult decât ajutorul extern, atunci lumea sa lăuntrică se destramă.
De aceea, este foarte important ca atitudinea interioară a omului față de Dumnezeu și față de Biserică să fie una temeinică. Atitudinea sa față de Trupul lui Hristos trebuie să fie o atitudine nu ca față de un locaș sau o adunare de cunoscuți sau parohie (eu îi cunosc și ei mă cunosc). Este foarte important să existe un ritm interior al vieții bisericesti. Acesta este individual, dar anume cunoașterea faptului că faci parte din Biserică, că te spovedești și te împărtășești este foarte importantă.
Preot Maxim Kozlov
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|