[cristiboss56]

În sfintele zile ale Postului, Biserica îi cheamă pe credincioși la pocăință și la rugăciune, la mărturisirea păcatelor și la împărtășirea cu Sfintele Taine. Săvârșind toate acestea cu evlavie, trebuie să ținem minte că pocăința, postul și rugăciunea trebuie să aducă roade în sufletele noastre și în viața noastră, altfel vom fi ca un copac uscat, în care n-a pătruns seva vieții. Întoarceți-vă, copii răzvrătiți, și Eu voi vindeca neascultarea voastră (Ieremia 3, 22): întoarceți-vă cu inima, întoarceți-vă deplin, cu sinceritate, și Eu nu vă voi ierta, nu vă voi osândi, nu, ci voi vindeca neascultarea voastră.
Să ne ferească Dumnezeu de căința stearpă, de căința care este doar în simțire, nu și în faptă, și cu care adeseori ne înșelăm pe noi înșine! Așa s-a căit Faraon: pentru o clipă, superficial, ca după aceea să facă tot ce făcuse mai înainte, iar inima lui să se împietrească tot mai mult. Și astăzi, mulți se căiesc la fel: sunt mișcați pentru o clipă, iar apoi se apucă iarăși de cele vechi, fără să-și dea seama că, puțin câte puțin, conștiința li se împietrește!
Apostolul Petru nu s-a căit așa. El și-a plâns cu amar păcatul, la care apoi nu s-a mai întors. Nici fiul risipitor nu s-a căit așa. El nu numai că a tânjit după casa părintească, ci, sculându-se, a mers la tatăl său și a venit la el. Ce folos ar fi avut dacă rămânând în străinătate, n-ar fi făcut decât să spună: „Tată, am greșit”, dar nu s-ar fi mișcat de acolo? Ar fi murit de foame printre străini. Domnul nu ne spune: „Căiți-vă cu vorba, și gata!” El ne spune: Întoarceți-vă, copii răzvrătiți, și Eu voi vindeca neascultarea voastră. Să ne întoarcem și noi, pentru ca El să ne poată vindeca. El nu vindecă de departe, nu vindecă rănile pe care le tăinuim de El; îi va vindeca doar pe cei care s-au întors la El. Iată, venim la Tine, că Tu ești Domnul Dumnezeul nostru! (Ieremia 3, 22)
„Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu” – Ed. Cartea Ortodoxă