View Single Post
  #10  
Vechi 19.10.2011, 22:42:59
ioanna's Avatar
ioanna ioanna is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.07.2011
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.494
Implicit Credinta populara romaneasca in destin

Citat:
În prealabil postat de romanbun Vezi mesajul
Astept cu nerabdare si alte "povesti", printre care si BASMELE, adevarate initieri in fapte bune ale copiilor.
Ce inseamna:Ce ti-e scris in frunte ti-e pus.Ce sunt "ursitoarele"
Ce sunt "zanele".etc...
Sa le luam pe rand :)


In conceptia populara, credinta in destin si soarta scrisa a omului e puternic inradacinata. “Cum se naște un băiat sau o copilă, totdeauna se înscrie în cer într-o carte, care se numește cartea sorții, nu numai numele, ci și tot viitorul său cum are să fie: bun ori rău, de unde vine apoi și zicala: așa mi-a fost scris, așa mi-a fost scris în slovele ursitoare.” ( cf. Simion Florea Marian, Nașterea la români)

In Panteonul românesc apar două tipuri distincte de fapturi ale destinului: Ursitoarele, care întâmpină nou-născutul pentru a-i ursi viața în lumea de aici, și Zorile, care hotărăsc plecarea sufletul mortului în lumea de dincolo.

1. Ursitoarele fac parte din fondul precrestin mostenit, fiind bine conturate in mitologia romaneasca a sortii si care imbogatesc tabloul demonologiei populare, alaturi de Iele, Muma Padurii, Sfintele, Stimele sau Zanele Zori.Ursitoarele reprezinta una dintre putinele conceptii-superstitii precrestine care s-au transmis din generatie in generatie la romani, fiind o adaptare a mitului grecesc referitor la cele trei Moira. Românii sunt singurul popor neolatin care nu și-a derivat numele zeițelor destinului de la Moirile grecești și Fatele romane. Prin urmare, dacă termenul Ursitoare a fost necunoscut grecilor, romanilor și vechilor slavi, înseamnă că românii l-au moștenit direct de la geto-daci, strămoșii lor autohtoni.

Moirae ( Ursitoarele ) au fost in mitologia greaca fiice ale lui Zeus si ale zeitei Themis care controlau destinul tuturor oamenilor din momentul nasterii si pana la moarte .Numele lor erau : Klotho , Lachesis si Atropos , fiind descrise ca niste babe urate , reci si neiertatoare . In mitologie , Moira este zeita ce se ocupa de destinul implacabil al oamenilor , ea ne vorbeste despre soarta, destin si platile karmice ale sufletului . Moira inseamna “o parte “ , si ca o personificare , putem spune ca aceasta zeita atribuia fiecarui om soarta lui sau partea cuvenita .



In aspectul ei triplu , ea este cunoscuta ca Mairae ( Ursitoarele ) ce controlau destinul uman , rolul lor a fost atat de puternic incat chiar si zeii , zeitele se temeau de ele . Ele vizitau nou-nascutul timp de sapte zile “ regizand “ destinul , fiind infatisate ca distante, reci , amare , actionand fara mila . Klotho a avut un rol important in mitologie, ea a fost responsabila cu nasterea, inceputul, Lachesis - a doua zeita a fost responsabila cu lungimea vietii , cu masurarea firului vietii, iar Atropos , a fost cea mai mare dintre Moirae si a supravegheat sfarsitul, moartea . Ea este descrisa ca “ inflexibila , inevitabila “ , este “ foarfecele “ care taie firul vietii. Doar Zeus-Jupiter a avut puterea de a salva pe cineva de la o moarte sigura. Aceste Zeite nu au intervenit brusc in viata oamenilor , insusi omul prin actiunile lui, prin libertatea oferita au permis ca aceste zeite sa intervina si sa corecteze destinul .

In mitologia romaneasca, aceste figuri traditionale sunt personificate ca trei fecioare sau zane, care croiesc ursita noilor nascuti in prima noapte a nasterii lor. Au nume sacre, nestiute si nepronuntate de muritori sau poarta numele functiei îndeplinite de fiecare în timpul ursirii: torcatoarea, depanatoarea si curmatoarea sau Ursita (care tine furca si fusul), Soarta (care toarce) si Moartea (cea care curma firul). Local, sunt cunoscute și sub alte nume: Sfinte (Mehedinți), Zâne sau Piaza rea (Vâlcea), Piaza rea, Ursoaie (Hunedoara), Soartea (Maramureș). Locuința lor s-ar afla în cer sau într-o pădure îndepărtată, „Cu locuri curate / De picior neumblate / Cu flori semănate / Și de păsări cântate”. Recuzita cu care vin la ursit cuprinde trei instrumente pentru torsul și tăiatul firului vieții: furcă de tors, fus și foarfecă.

Se spune ca ele se posteaza afara, pe prispă, la fereastra casei sau în casă (la căpătâiul patului în care doarme copilul) sau în jurul mesei si incep sa-i toarca copilului firul vietii: Ursita , tinand o furca in mana pune firul si invarte fusul, sora ei mijlocie, Soarta, il intoarce din caierul prins in furca si-l invarte pe fus, iar cea mai mica, Moartea, tinand in mana o foarfeca, strange firele laolalta si taie firul. Cea mică, care ține foarfeca în mână, ar fi șchioapă. Aceasta hotărăște vârsta pe care o va avea omul la moarte, prin tăierea bruscă a firului tors de suratele sale. De altfel, prin satele vrâncene, expresia „așa a vrut Șchioapa” este auzită și astăzi la moartea oamenilor. Ele ursesc omului soarta, adică ceea ce trebuie să i se întâmple: un plan al existenței de la care nimeni nu se putea abate în momentele de răscruce ale vieții: alegerea soțului sau soției, data și felul morții ș.a.

Cele ursite erau auzite în vis de lăuză sau de moașa copilului. De obicei, lăuza visa și moașa îi tălmăcea visele. Cele ursite la naștere erau un dat sacru, bine exprimat de zicalele românești: „așa mi-e scris”; „așa mi-a cântat ursita la naștere”; „așa mi-a fost dat”. Întrebați dacă data morții ursite la naștere mai poate fi schimbată, bătrânii răspund adesea că „nici doftoru nu o poate schimba” (Cămârzana, jud. Satu Mare).

Pentru a te naste intr-un ceas bun si a primi un destin favorabil este necesar, conform traditiei, sa le indupleci pe cele 3 surori ursitoare prin diverse metode. În a treia zi de la naștere, moașa scălda fătul și lăuza, făcea curățenie prin casă și pregătea Masa Ursitoarelor. Masa țărănească, joasă și rotundă, devenea un altar încărcat cu ofrande, din care nu lipseau colacii/painea, sarea, cana cu vin sau cu apă, obiectele care le sugerau anumite idei de ursit (fierul plugului în satele de agricultori, fluierul în cele de păstori, caietul și condeiul ca să învețe copilul carte etc).

In Transilvania se spune ca, pentru a fi binevoitoare, ursitoarele trebuie sa gaseasca in camera copilului sare, paine si un caier cu lână ,pentru ca firul vietii tors de ursitori sa fie cat mai lung . Pot fi pacalite, caci se poate cerne făină, pe care, după 3 zile si 3 nopti, parintii pot vedea urma pasilor de zane.

In Banat, Moldova si Muntenia, se pregateste „cina ursitoarelor” cu paine, gaini, vin si 3 banuti sau un cutit. Painea reprezinta hrana sufleteasca a copilului, vinul reprezinta sangele Mantuitorului si totodata, legamantul de impacare dintre Tata si intreaga omenire, iar cutitul este arma spirituala cu care viitorul om va indeparta bolile, necazurile si demonii care-l vor incerca. Cand vor vni ursitoarele, vor manca din turta si apoi, cu cutitul in apa, vor prooroci viata respectivului. Asadar, masa ursitoarelor are ca scop imbunarea acestor fiinte mitice, in credinta aferenta ca tot ceea ce ursesc ele noului nascut este pentru totdeauna scris in “Cartea Sorții”, numita si “Cartea Urselor”:

Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea, după ce au rostit-o odată și au scris-o într-o carte, numită Cartea Sorții, nu numai că trebuie să se împlinească, ci ea rămâne veșnică, neschimbată, nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu, care e mai mare și mai puternic decât dânsele, de s-ar pune luntre și punte și de-ar întrebuința orișice ar voi, nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată.”

In Bucovina, moasa pune doar o lumină de veghe, crezandu-se ca aceasta este suficienta pentru a le mulțumi pe ursitoare, făcându-le să-i urzească micuțului o soartă cât mai bună. 8 zile după naștere, părinții trebuie să fie veseli, căci tristețea lor le molipsește și pe ursitoare, iar prorocirea va fi pe măsura umorii lor.

În perioada anchetei etnografice (1972 - 2003), femeile care nășteau la maternitățile din orașe și la casele de naștere din comune așteptau Ursitoarele să vină la spital sau acasă, după externare: „Azi, unele femei după ce vin de la dispensar pun Ursitorile” (Căpâlna, jud. Bihor); „Se puneau trei turtițe cu miere, un pahar cu apă, răchie, vin. Nu se puneau prea multe pe masă ca Ursitoarele să nu stea prea mult timp” (Berzasca, jud. Caraș-Severin); „Unele femei fac și azi Masa Ursitoarelor la spital” (Voineasa, jud. Vâlcea); „Astăzi, ursirea copilului se face la întoarcerea copilului și a mamei de la casa de nașteri. Chiar dacă are copilul la București, tot îi fac Ursitorile aici, acasă” (Buturugeni, jud. Giurgiu) ș.a.

Last edited by ioanna; 19.10.2011 at 22:50:33.
Reply With Quote