Chiar dacă nu are decât o semnificaţie laică, trecerea în noul an înseamnă, pentru cei mai mulţi, un moment de conştientizare a timpului care a trecut, cu bune şi cu rele, a celui care va să vină, cu speranţe.

Important mi se pare ca, privind în urmă să ne dăm seama că la fiecare pas al vieţii noastre am fost ţinuţi în braţe de Dumnezeu şi să ne dorim ca în continuare să petrecem nedespărţiţi de El. De vor fi bune să nu-L uităm pe Cel ce ni le dăruieşte, de vor fi (g)rele, să nu uităm că nu le ducem singuri.

Cu fiecare an lăsat în urmă suntem tot mai aproape de momentul atât de dorit, cu speranţă, dar şi cu frică, al Marii Întâlniri. Să ne ajute Dumnezeu ca în anul care vine să ne apropiem mai mult de El şi noi între noi, în acelaşi timp, sporind căldura inimilor noastre.