Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Trebuie sa tinem cont si de faptul ca fiind de multe ori in miscare relativa fata de Pamant, timpul este iarasi afectat de viteza cu care ne deplasam - daca nu ma insel, in sens bun, adica incetinim procesul de imbatranire, timpul scurgandu-se putin mai lent comparativ cu cei care stau pe loc. (la birou 8 ore pe zi...) Avantajul celor ce conduc trenurile de mare viteza. :)
A fost un experiment cu doua ceasuri atomice sincronizate perfect, unul care a ramas stationar pe sol si celalalt care a zburat cu un avion de mare viteza in jurul Pamantului (parca a contat si sensul de miscare). Cele doua ceasuri s-au desincronizat suficient cat sa confirme teoria lui Einstein.
|
ce spuneti dumneavostra depre acel experiment ceasurile atomice se stia deja, acum acest principiu al dilatarii spatio-temporale s-a extins confirmand (cu ajutorul tehnologiei actuale capabile sa sesiseze diferente temporale extrem de mici) si la situatii din viata omului pe pamant.
De exemplu, sunt documentare care arata cum ceasurile de pe satelitii care mentin reteaua GPS trebuie periodic aliniate la "ora Pamantului" pentru ca timpul acolo curge deja altfel (adica dilatarea spatio-temporala este foarte mica desigur, dar care daca nu este corectata zilnic poate duce la imprecizii serioase de masurare a distantelor pe pamint prin sistemul GPS. )
DORESC SA PRECIZEZ CA PRIN ACEST FENOMEN NU SE INCETINESTE PROCESUL DE IMBATRANIRE. ADICA PERCEPTIA TIMPULUI (MAI EXACT A UNEI SECUNDE) ESTE ACEEAI PENTRU OBSERVATOR, INDIFERENT DE VITEZA CU CARE SE DEPLASEAZA... ADICA VIATA LUI BILOGICA ESTE TOT DE APROXIMATIV 80 DE ANI.
DOAR DIFERENTELE TEMPORALE DINTRE OBSERVATORII AFLATI IN MISCARE UNII FATA DE CEILATI SE MODIFICA IN FUNCTIE DE VITEZELE LOR DE DEPLASARE UNUL FATA DE CELALAT. REAMINTIM CA TIMPUL NU ESTE ABSOLUT CI FIECARE OBSERVATOR ARE PROPRIUL LUI TIMP (PROPRIA SA MASURA A TIMPULUI).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dilatare_temporal%C4%83
Dilatare temporală
Dilatarea temporală este fenomenul prin care un observator observă că ceasul altui observator și care este identic cu ceasul său bate mai încet în raport cu ceasul său. Aceasta este interpretată ca însemnând că timpul a "încetinit" pentru celălalt ceas, dar aceasta este adevărată doar în contextul sistemului de referință al observatorului. Local (adică din perspectiva oricărui observator din același sistem de referință, fără legătură cu alt sistem de referință), timpul trece mereu în același ritm. Fenomenul dilatării temporale se aplică oricărui proces care manifestă modificări în timp.
În Teoria relativității a lui Albert Einstein, dilatarea temporală se manifestă în două circumstanțe:
* În relativitatea restrânsă, ceasurile care sunt în mișcare în raport cu un sistem de referință inerțial se mișcă mai încet. Acest efect este descris exact de transformările Lorentz.
* În relativitatea generală, ceasurile aflate la un potențial inferior într-un câmp gravitațional — cum ar fi cazul în apropierea unei planete — merg mai încet.
* În relativitatea restrânsă, efectul dilatării temporale este reciproc: observând din punctul de vedere al oricăror două ceasuri aflate în mișcare unul în raport cu celălalt, mereu ceasul celălalt suferă dilatare temporală. (Se presupune că mișcarea reciprocă a celor doi observatori este uniformă; adică acestea nu accelerează pe parcursul observațiilor.)
* În contrast, dilatarea temporală gravitațională (tratată în teoria relativității generale) nu este reciprocă: un observator aflat în vârful unui turn va observa că ceasurile de la nivelul solului bat mai lent, iar observatorii de la nivelul solului vor fi de acord. Astfel, dilatația temporală gravitațională este observată de toți observatorii staționari, independent de altitudinea lor.