O minune a Sf. Nectarie
Mă numesc Maria și cu o întârziere de aproximativ 10 ani de când „l-am cunoscut” pe Sf. Nectarie vă povestesc acum cele ce mi s-au întâmplat și m-au adus în situația în care mă găsesc astăzi.
Așa cum am mai spus, în urma cu 10 ani a început povestea mea printr-o suferință chinuitore manifestată prin pusee de tensiune oscilantă cu valori extreme (200-230 cu 110 mmHg) și tahicardie paroxistică (bătăi accelerate ale inimii) cu valori între 110-120 zilnic sau de mai multe ori pe zi.
Suspectând o boală a glandei tiroide care ar fi avut răsunet asupra aparatului cardiovascular, m-am adresat pe rând unor endocrinologi pentru confirmarea diagnosticului .În mod ciudat niciunul dintre cei 4 endocrinologi cărora le-am cerut ajutorul în decursul a 2 ani nu au putut stabili diagnosticul suferinței mele. Mai mult, la o tentativă de efectuare a unei biopsii tiroidiene, nu s-a confirmat diagnosticul pe care îl suspectam și care ar fi fost concordant cu simptomele pe care le aveam demonstrate de aparatul de tensiune; probabil acul prin care se recolta fragmentul de țesut se oprise undeva mai sus de tumora hipersecretantă descoperită ulterior.
La o prima ecografie a glandei tiroide, a părut că ar exista un nodul de 3 cm, după 6 luni acesta dublându-și dimensiunile și îmbracând aspect alarmant în aria glandei fiind prezente zone de calcificări si necroze. Împreună cu evoluția rapidă demonstrată ecografic și cu imaginile sugestive pentru o neoplazie (cancer) m-am reorientat și am căutat un chirurg endocrinolog pentru rezolvarea rapidă a situației. Inutil să spun că în acel moment eram disperată deoarece toți medicii la care mă adresasem până atunci au trecut cu vederea suferința mea punându-mi diagnosticul de tiroidită autoimună pe baza biopsiei și nu pe simptomele care sugerau nu o hipotiroidie ci o hipertiroidie.
În așteptarea momentului când urma să mă întâlnesc cu un chirurg am povestit prietenelor mele situația mea și ce urma să mi se întâmple, fiind suspectă de cancer al glandei tiroide. La acea dată acesta era punctul de vedere al specialiștilor după 2 ani de suferință.
Prietenele mele m-au îndrumat pentru ajutor și susținere în vederea intervenției chirurgicale și ce ar mai fi putut urma, către biserica Zlătari pentru a mă închina la moaștele Sf. Ciprian care protejează pe credincioși de rele, de vrăji și de vrăjmași. Acolo am izbucnit în plâns la racla sfântului unde am cerut ajutor. Am întins mâinile deasupra raclei și am simțit înțepături în palme.
A doua zi m-am dus la mânăstirea Radu Vodă să mă închin la moaștele Sf. Nectarie și în momentul în care am pătruns pe străduțe și apoi în curtea mânăstirii, sentimentele de disperare, dezorientare și teamă au dispărut, am devenit calmă, iar în biserică am fost cuprinsă de o stare de fericire și nu am mai avut nici o grijă în legătură cu boala. Am întins mâinile deasupra raclei și am simțit o căldură binefăcătoare, iar binele și fericirea care m-au învăluit la intrarea în biserică s-au accentuat. În acel moment am devenit o persoană fără griji de parcă nu m-ar fi așteptat o intervenție chirurgicală grea care ulterior mi-ar fi confirmat un diagnostic de mare gravitate.
Trebuie să menționez că până în momentul venirii mele la mânăstirea Radu Vodă nu știam nimic despre Sf. Nectarie. Prietenele mele m-au îndrumat către mânăstire,menționând că Sfântul ar vindeca pe cei care suferă de cancer .Mi-au dat o sticluță cu ulei de la candela aprinsă la racla Sfântului și o carte despre viața lui, dar nu apucasem să o citesc în orele care trecuseră de la diagnosticul alarmant și până la venirea mea la mânăstirea Radu Vodă.
Întoarsă acasă, soțul meu m-a informat că a doua sau a treia zi trebuie să mă întâlnesc cu un chirurg care să mă programeze pentru intervenția chirurgicală.
La solicitarea chirurgului cu care m-am întâlnit am efectuat o tomografie care a arătat că tumora hipersecretantă care mă chinuia de 2 ani cu pusee de tahicardie și hipertensiune ajunsese la dimensiunea de 13 cm/6cm. Această tumoră gigantă împingea lateral vena jugulară și artera carotidă în regiunea gâtului și inferior în torace împingea polul superior al plămânului, practic turtit.
Din momentul în care am cerut ajutor Sfinților, lucrurile au început să se rezolve rapid: medicul chirurg m-a salvat efectuând o operație extrem de dificilă care a durat 5 ore.
Examenul histologic a confirmat ceea ce era evident clinic că fusese vorba de o tumoră gigantă hipersecretantă și s-a infirmat malignitatea sugerată de imagistică (tomografie, ecografie) cu zone de necroză și calcificări.
Evoluția post operatorie a fost bună, iar medicul endocrinolog la care mă duc și în prezent îmi conduce tratamentul, rezultatele fiind bune. Trebuie să spun că dinaintea operației și continuând și după m-am rugat fără încetare Sfinților Părinți: Sfântul Pantelimon, Sf. Ciprian, Sf.Nicolae, Sf. Nectarie, Sf. Filofteia, Sf. Parascheva și am spus rugăciuni și acatistul Sfântului Nectarie timp de 40 de zile. M-am uns cu ulei de la candela care arde neîncetat la moaștele Sfântului Nectarie la Mânăstirea Radu-Vodă din București.
După operație am fost la Mânăstirea Radu-Vodă și la Biserica Zlătari să aduc rugăciuni de mulțumire Sfinților Nectarie și Ciprian.
La indicația aceluiași medic, am efectuat mamografia ambilor sâni. Din păcate,aceasta a dus la o altă situație de alarmă, la nivelul sânului stâng depistându-se o tumoră ce acoperea și depășea întreg cadranul latero-superior.
Aspectul imagistic sugera și de această dată malignitatea. Am consultat un chirurg oncolog, iar acesta împreuna cu alți colegi au hotărât că nu este bine să amân operația, deși trecuseră doar 6 luni de la intervenția precedentă. Am acceptat verdictul, m-am programat pentru operație și m-am rugat Sf. Nectarie pentru ajutor. Până la efectuarea celei de-a doua operații, am continuat să mă ung cu ulei din candela care arde la racla Sfântului. Biopsia post operatorie din nou a infirmat diagnosticul de malignitate sugerat de mamografie, dar și de ecografiile mamare repetate.
La 10 ani după debutul evenimentelor povestite mai sus, am efectuat un examen Papanicolau și o ecografie pelvină (abdomen inferior), examene de rutină la vârsta mea.
Spre regretul meu, din nou imagistica a tras un semnal de alarmă. Endometrul (învelișul intern al uterului) care ar fi trebuit să fie atrofiat (involuat) la menopauză, avea 12 mm în loc de 1-2 mm. S-a pus problema unei biopsii care era dificil de efectuat datorită unor condiții anatomice speciale necesitând din aceasta cauză anestezie generală. La intervențiile chirurgicale anterioare se constatase intoleranta mea la anestezice. Disperarea mea devenise și mai mare,biopsia fiind dificil de efectuat, iar operația prezentând riscuri imense (operația dificilă și intoleranța la anestezice), ca să nu mai vorbim de teama față de rezultatele de laborator ulterioare intervenției chirurgicale, ecografia sugerând și de această dată posibilitatea unei evoluții spre malignitate.
Timp de aproximativ 10 luni, am repetat ecografiile însoțindu-le in același timp de rugăciuni fierbinți către Sf. Nectarie căruia îi ceream ajutorul. Rugăciunile mele au fost sprijinite și de rugăciunile prietenilor mei (prietene și colege, familia duhovnicului meu cu copiii, o prietenă aflată la mânăstire împreună cu surorile ei).
După acest interval de 10 luni, ecografia repetată a arătat un endometru cu o grosime de 3 mm, deci scăzând cu 9 mm. În continuare, sunt în observația medicilor speranța mea fiind ca examenele medicale viitoare sa se mențină normale.
Am scris toate cele de mai sus, fiindu-mi cunoscut din cărțile pe care le-am citit și dorind să aflu cât mai multe despre Sf. Nectarie că acesta dorește să se știe despre minunile sale. Astfel și alți credincioși vor putea la rândul lor să se bucure de ajutorul și sprijinul său. Acest lucru este valabil în cazul tuturor sfinților care ne ocrotesc și ne ajută în perioadele noastre de încercări, demonstrând că există viață și dincolo de moarte.
Am amânat mărturisirea mea, deși eram conștientă de ajutorul imens pe care l-am primit, în primul rând psihic, căpătând o pace interioara ce nu mă caracterizează în mod obișnuit și înfruntând calm și curajos încercările din ultimii 10 ani.
Trebuie să mărturisesc că eu sunt o persoană emotivă, mai degrabă fricoasă, decât curajoasă, calmul nefiind o caracteristică majoră a mea.
Subliniez că în toate cele trei situații prezentate, examenele imagistice au arătat aspecte sugestive pentru malignitate. În prima situație (glanda tiroidă) chiar și evoluția acestor examene (creștere rapidă în dimensiuni și deteriorarea țesuturilor) sugerau același aspect de gravitate.
Am foarte multe motive să cred că cel puțin în unul dintre cazuri ar fi putut fi vorba de o astfel de situație gravă.
O certitudine este că până în momentul rugăciunilor mele la Sfinții Părinți mă sufocam cu o tumoră ce-mi apăsa căile respiratorii și nimeni nu mă credea că mă simt rău.
La câteva zile după ce m-am rugat la Sfinții Părinți și la Maica Domnului, lucrurile s-au rezolvat rapid. Până în acel moment, am suferit de acuze insuportabile, am efectuat investigații nenumărate. În clipa în care rugăciunile mele au devenit arzătore, cu lacrimi în ochi și cu speranța in Bunul Dumnezeu și Maica Domnului, cu sprijin de la Sfinții Săi, lucrurile s-au îndreptat.
Mulțumesc din suflet Sfinților la care m-am rugat: Sf. Ciprian, Sf. Nicolae, Sf. Filofteea și în special Sf. Nectarie pe care l-am simțit alături în încercările mele.
Mă rog la Maica Domnului și la Sfinții noștri ortodocși să sprijine rugăciunile mele către Bunul Dumnezeu pentru iertarea păcatelor, sănătate și un sfârșit ușor atunci când va veni.
August, 2011.
|