[Florin-Ionut]

Eu înțeleg ideea de păcat originar ca înclinație către păcat. Copilul nou-născut nu are păcate în sine, dar firea lui este coruptă din cauza a ceea ce a făcut Adam. Botezul anulează cumva această eroare genetică sau cum să-i spun, repară ce e greșit în noi la momentul inițial cînd pășim în lume.

Rafail Noica susține undeva că noi nu avem nici cea mai vagă idee despre ce înseamnă Raiul sau Iadul. Subscriu la ideea asta în totalitate. Or dacă noi nu știm ce ne așteaptă după, atunci nu avem cum să ne avîntăm pe problema mîntuirii celor nebotezați sau altele de genul ăsta. Pentru că lucruruile nu-s deloc doar în alb și negru cum ni se pare unora, fie ortodocși, fie eterodocși.

Cît despre textele din VT unde Dumnezeu ia decizia ca anumiți oameni să fie uciși, fie ei și copii, da, ar fi un soi de nedreptate dacă viața s-ar termina cu moartea lor. Doar că moartea e o trecere către un alt tip de existență, iar ateii sar de regulă peste amănuntul ăsta. Poți încerca să te gîndești la acel bebe care tocmai s-a născut și imediat a murit ca la o ființă care și acum există. Acum și pentru totdeauna chiar! Și pariez cu tine că are parte de o stare infinit mai bună decît noi care trăim pe moment în lumea asta tristă. Nedemonstrabil, normal, doar o chestiune de credință.