Citat:
În prealabil postat de Romowe
Eu unul prefer pozitia de mijloc. Detest orice angajare oarba si devotata pe oricare din laturile unei baricade date.
|
Pai chestiunea nu este sa ne angajam si sa ne devotam, ci sa fim incredintati.Daca nu credem, evident ca nici nu ne angajam. Insa a sta departe de orice pe motiv de suspiciune, sau altceva, ce fel de credinta mai e si asta?
Chiar si acest sinod, in conditiile actuale, a fost mai mult o probare a spiritelor, desi eu nu sunt atat de suspicioasa incat sa le reprosez vreo superficialitate, din contra, inca am incredere in ierarhi.Ba chiar sunt de acord cu incercarile de apropiere intre biserici, cu ideea bisericilor nedepline formulata de Staniloae, cu detinerea unor adevaruri si de catre alte biserici si confesiuni, pentru ca acum nu le poti lua tot, chiar si ceea ce au bun.
Sunt de acord si cu casatoriile mixte, pentru ca iubirea nu are confesiune. Sa nu uitam ca Biserica a fost "desfranata", deci si ca ea poate gresi: cititi la Tipicul cel Mare al lui Sava cel Sfintit despre pocainta Bisericii din timpul Postului Mare, tocmai pentru a arata ca si Biserica poate gresi, tocmai prin ierarhii ei, prin sinoade, nu prin Hristos insa, care este capul Bisericii.