Maine, 7 Nov. implinim 15 ani de casnicie. Daca au fost sau nu frumosi? Eu zic ca da, desi au mai trecut si furtuni peste noi. Fecare-si doreste o casnicie speciala, ceva deosebit, asa cum se vede prin filme, dar casnicia perfecta tine de propria noastra... perfectiune. Am mai scris candva despre asta, cand eram profund afectat de niste divorturi ale unor prieten foarte dragi. Redau un fragment de atunci, poate este cuiva de ajutor:
Pornim la drum in doi, dupa ce s-au facut destule tatonari, verificari, studii discrete... Apoi decidem definitiv si de comun acord ca pasul merita a fi facut pentru a intregi sfera universala! Poate e greu de acceptat, mai ales ca anumite libertati n-o sa se mai iveasca niciodata, dar odata si-odata , hotararea asta tot trebuie luata, si este indicat sa fie luata atunci cand momentul pare cel mai prielnic.
Se cauta de obicei persoana ideala. Nenorocirea este ca "idealul" de astazi sa devina maine o caricatura hidoasa! Prin ce metamorfoze, nu pot patrunde esenta! Cum se face ca in nisipul atat de fin al clepsidrei se strecoara gunoaie si bolovani, iar clepsidra se infunda, sau merge in hopuri, fiindu-i necesare zguduiri strasnice, ca sa-si continuie cursul? Unde incepe transformarea idealului in monstrul de langa noi? Si cine "hraneste" alchimia asta teribila, in loc sa retuseze orice tendinta de malformare? A tolera, inseamna de multe ori a accepta. Iar a accepta , inseamna a pierde din actiuni. Dar a fi intolerant, inseamna a te crede mai presus de cel de langa tine, iar asta poate insemna umilinta. Ce inseamna de fapt "omul ideal", "barbatul ideal", "femeia ideala"? Poate, alta fiinta, inlocui pe cel/cea care a constituit pana la un moment dat "persoana ideala"? Oare nu-i o dovada de mare slabiciune aceasta schimbare de decor?
Si-atunci care sa fie concluzia? Poate ca IDEALUL este absolut subiectiv si de cele mai multe ori dispare in momentul in care ai impresia ca l-ai atins. Poate ca el se raporteaza la imaginatia fiecarui individ despre ce crede el ca intruchipeaza idealul. Tocmai de aceea, suntem uneori surprinsi la idealul altora, uitand de fapt ca nu suntem in masura sa judecam de ce asa si nu altfel…

Eu consider ca o casatoria ideala exista in masura in care stim sa-l respectam pe cel de langa noi, dincolo de micile lipsuri pe care le are. Orice incercare fortata de "modelare", de obicei aduce esecul, oricat ar fi la inceput, dragostea de consistenta!
Personal, multumesc bunului Dumnezeu pentru casnicia pe care-o am si pentru copiii pe care ni i-a dat. Fiecare zi este o binecuvantare si fiecare seara o reenergizare, cand discut cu ei, ma joc cu ei, ma imbat in sinceritatea, spontaneitatea, zburdalnicia si dragostea necuprinsa a celui mai mic, care nu mai e tocmai mic la 11 ani. Amandoi invata foatre bine, si... surprinzator, inca mai cred in... Mos Craciun.