Citat:
În prealabil postat de Petru7
0=1+(-1)= lumină și întuneric = binele și răul
e^ix=cos(x)+isin(x)
0=totul
i e partea imaginară sau iubirea.
Luând în considerare că e^-ix=cos(x)-isin(x) și adunând obținem
e^ix+e^-ix=2cos(x) ,
Dacă x tinde la infinit atunci energia la plus infinitul iubirii adunată cu energia la minus infinitul iubirii face să dispară partea imaginară-iubirea și rezultatul e cuprins între [-1,1] ori 2.
Fără parte imaginară sau iubire dispare filozofia.
Ajungem la concluziona că 0 = totul ce tinde la un număr întrun interval [-2,2]
Și atunci închiși întrun interval fără iubire putem parafraza pe sf. Ap. Pavel : Fără Iubire nimic (nu) sunt și nimic (nu) e în mine și toate celelalte sunt nimic și chiar și credința la nimic nu-mi folosește.
|
”Unde dragoste nu e nimic nu e” (L.Blaga) decat idoli si filozofi filfizoni iar oamenii se iau dupa ei crezand ca ei stiu mai bine ca oricine... cum sunt tainele si lucrurile cele ce nu se vad si cum e Dumnezeu.
Formula complexa matematico-filozofica imaginara de neinteles este ca
i^2=-1.
Adica o iubire ridicata, parvenita, erijata la putere devine ceva negativ.
Inlocuind avem 0=1+(-1)=1+i^2=/=0
Daca i =1 +(-1) (parte pozitiva si parte negativa) atunci i^2=1 -2 +1 = 0 si rezulta ca 0 = 1 + i^2 = 1 + 0 =1
Daca i ar fi parte negativa (-1 x A) atunci i^2= (-1)^2 x A^2 = 1 x A^2 = parte pozitiva, rezulta ca 0 = 1 + A^2.
Deci de unde apare partea negativa?
Din exercitarea unei puteri pe nedrept!