Cum se putea corecta decalajul calendaristic?
Calendarul care se apropia cel mai mult de valoarea corectă era cel egiptean folosit pentru stabilirea sărbătorilor religioase.
În calendarul solar, anul avea 12 luni a câte 30 de zile, la care se adăugau la sfârșitul anului încă 5 zile, rezultând un număr de 365 de zile. Între calendarul egiptean și cel solar, diferența era de un sfert de zi, în 1460 de ani această diferență ajungând la un an. Pentru corectarea acestei diferențe, în vremea lui Ptolomeu al III-lea, s-a decretat introducerea unei zile suplimentare epogomena la fiecare 4 ani, precum și la noi în cazul anilor bisecți, ziua de 29 februarie.
La romani, până la reforma lui Cezar, exista un calendar arbitrar. Cel dintâi avea 10 luni, a câte 30 de zile fiecare, creat de Romulus, iar succesorul său, Numa, a mai introdus 2 luni. În secolul I î.H., egipteanul Sosigene din Alexandria, colaboratorul lui Iuliu Cezar la reforma calendaristică, propune anul solar de 365 de zile, cu adăugarea de 1 zi la fiecare 4 ani. Acest calendar este cunoscut sub numele de calendarul Iulian și intră în vigoare în anul 46 î.H. sau 708 de la întemeierea Romei, și s-a menținut până la 15 octombrie 1582 în Apusul catolic, când a fost substituit cu cel gregorian. Calendarul iulian a fost folosit în Franța până în 1582, în Polonia până în1586, în Ungaria până în 1587, în Germania protestantă până în1700, în Anglia până în 1752, Japonia până în 1873, Turcia până în1916 etc. În țările ortodoxe, reforma a întârziat aproape 3 secole, fiind considerată erezie catolică. Astfel în Bulgaria ortodoxă reforma are loc în anul 1916, în Rusia reforma are loc la 30 ianuarie 1918, în România la 1 Octombrie 1924, iar în Grecia în anul 1924.
Decalajul calendarului iulian față de timpul astronomic real a determinat trecerea la calendarul gregorian. Instituirea calendarului gregorian nu era cea mai potrivită soluție de rezolvare a acestei probleme astronomice. Diferența dintre anul calendarului iulian și cel solar putea fi anulată datorită anului bisect. O zi în plus la 4 ani, realiza legătura perfectă între cer și pământ. Reforma impusă de papa Grigorie al 13-lea se baza numai pe argumente științifice, ignorând hotărârile sinodale ale celor 7 Sfinte Sinoade Ecumenice, deoarece sărbătoarea Paștelui nu mai cădea în zilele impuse de hotărârile sinodale ale Sfinților Părinți.
|