Subiect: parerea mea
View Single Post
  #16  
Vechi 10.12.2009, 21:08:58
Ioana-Andreea's Avatar
Ioana-Andreea Ioana-Andreea is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 01.11.2009
Locație: Ploiesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 630
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru Ioana-Andreea
Implicit

1. Atunci Dumnezeu i-a răspuns lui Iov, din sânul vijeliei, și i-a zis:
2. "Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înțelepciune?
3. Încinge-ți deci coapsele ca un viteaz și Eu te voi întreba și tu Îmi vei da lămuriri!
4. Unde erai tu, când am întemeiat pământul? Spune-Mi, dacă știi să spui.
5. Știi tu cine a hotărât măsurile pământului sau cine a întins deasupra lui lanțul de măsurat?
6. În ce au fost întărite temeliile lui sau cine a pus piatra lui cea din capul unghiului,
7. Atunci când stelele dimineții cântau laolaltă și toți îngerii lui Dumnezeu Mă sărbătoreau?
8. Cine a închis marea cu porți, când ea ieșea năvalnică, din sânul firii,
9. Și când i-am dat ca veșmânt negura și norii drept scutece,
10. Apoi i-am hotărnicit hotarul Meu și i-am pus porți și zăvoare
11. Și am zis: Până aici vei veni și mai departe nu te vei întinde, aici se va sfărâma trufia valurilor tale?
12. Ai poruncit tu dimineții, vreodată în viața ta, și i-ai arătat aurorei care este locul ei,
13. Ca să apuce pământul de colțuri și să scuture pe nelegiuiți de pe pământ?
14. În revărsatul zorilor, pământul se face roșu ca roșiile peceți și ia culori ca de veșmânt.
15. Cei răi rămân fără noaptea (prielnică lor) și brațul ridicat este frânt.
16. Ai fost tu până la izvoarele mării sau te-ai plimbat pe fundul prăpastiei?
17. Ți s-au arătat oare porțile morții și porțile umbrei le-ai văzut?
18. Ai cugetat oare la întinderea pământului? Spune, știi toate acestea?
19. Care drum duce la palatul luminii și care este locul întunericului,
20. Ca să știi să-l călăuzești în cuprinsul lui și să poți să nimerești potecile care duc la el acasă?
21. Tu știi bine, căci atunci erai născut și numărul zilelor tale e foarte mare.
22. Ai ajuns tu la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,
23. Pe care le țin deoparte pentru vremuri de strâmtorare, pentru zilele de bătălie și de război?
24. Unde se risipesc aburii și se răspândește pe pământ vântul de la răsărit?
25. Cine a săpat albie puhoaielor cerului și cine a croit drum bubuitului tunetului,
26. Ca să plouă pe un pământ nelocuit și pe o pustietate unde nu se află ființă omenească
27. Și să adape ținuturile sterpe și uscate și să scoată pajiște de iarbă din întinderea pleșuvă?
28. Are ploaia un tată? Cine a zămislit stropii de rouă?
29. Din sânul cui a ieșit gheața? Și cine este cel ce naște promoroaca din cer?
30. Apele se încheagă și se întăresc ca piatra și fala mării se face sloi!
31. Poți tu să legi cataramele Pleiadelor sau să deznozi lanțurile Orionului?
32. Poți tu să scoți la vreme cununa Zodiacului și vei fi tu cârmaci Carului Mare și stelelor lui?
33. Cunoști tu legile cerului și poți tu să faci să fie pe pământ ceea ce este scris în ele?
34. Poți tu să ridici până la nori glasul tău ca să se sloboadă peste tine potopul ploilor?
35. Ești tu în stare să azvârli fulgerele și ele să plece și să-ți spună: Iată-ne?
36. Cine a pus atâta înțelepciune în pasărea ibis sau cine i-a dat pricepere cocoșului?
37. Cine poate să țină cu destoinicie socoteala norilor și să verse pe pământ burdufurile cerului,
38. Ca să se adune pulberea și să se întărească, iar bulgării de pământ să se lipească laolaltă?
39. Tu ești cel ce aduci pradă leoaicei și potolești foamea puilor de leu,
40. Când s-au ascuns în vizuini sau stau și pândesc ascunși în hățișuri?
41. Cine are grijă de mâncarea corbului, când puii lui croncănesc la Dumnezeu, de foame, și zboară încoace și încolo după hrană?
. Știi tu când nasc caprele sălbatice? Ai băgat de seamă care este vremea cerboaicelor?
2. Numeri tu lunile sarcinii lor și știi tu când le vine ceasul să nască?
3. Ele îngenunchiază, fată puii și scapă de durerile lor,
4. Iar puii lor prind putere, se fac mari pe câmp, pornesc și nu se mai întorc spre mamele lor.
5. Cine a lăsat slobod asinul sălbatic și l-a dezlegat de la iesle?
6. I-am dat pustiul ca să-l locuiască și pământul sărat i l-am hărăzit ocol;
7. El își bate joc de zarva orașelor; el nu aude strigătele nici unui stăpân;
8. El străbate munții, locul său de pășune, și umblă după orișice verdeață.
9. Va voi bivolul sălbatic să se bage la tine slugă și să petreacă noaptea lingă ieslele tale?
10. Poți tu să-l legi cu funia de gât și să tragă grapa după tine, peste arătură?
11. Poți să te încrezi în el, fiindcă este atât de tare, și să-i lași în grijă munca ta?
12. Te bizui tu pe el, că mai vine înapoi să-ți aducă roadele la aria ta?
13. Aripile struțului sunt negrăit de agere; struțul are pene preafrumoase ți mândru penaj.
14. Când își lasă ouăle pe pământ și le lasă să se clocească în nisipul fierbinte,
15. El uită că oarecine poate să le calce cu piciorul și că vreo fiară sălbatică poate să le strivească.
16. Struțul e hain cu puii săi, ca și cum n-ar fi ai lui, și nu-i pasă deloc de truda sa zadarnică.
17. Vezi că Dumnezeu nu l-a înzestrat cu pricepere și pătrundere.
18. Când se scoală însă și pornește, face de ocară și pe cal și pe călăreț.
19. Tu ești cel ce dai putere calului? Tu i-ai împodobit gâtul cu falnica lui coamă?
20. Tu l-ai învățat să sară ușor, ca o lăcustă? Nechezatul lui viteaz insuflă spaimă!
21. El bate pământul cu copita și mândru de puterea lui pornește spre taberele înarmate;
22. El își bate joc de primejdie și n-are nici o teamă și nu se dă înapoi dinaintea sabiei.
23. La oblânc îi sună tolba cu săgeți; fulgere aruncă sulița și lancea.
24. De aprindere, de nerăbdare, el mănâncă, gonind, pământul și, când a sunat trâmbița, nu mai are astâmpăr.
25. La chemarea trâmbiței, pare că zice: Haide! Și de departe soarbe cu nările bătălia, tunetul poruncilor căpeteniilor și strigătele războinice.
26. Oare, prin deșteptăciunea ta s-a îmbrăcat în pene șoimul și își întinde aripile ca niște seceri, spre miazăzi?
27. Nu cumva vulturul se ridică în înălțime din porunca ta și își așază cuibul pe vârfuri neajunse?
28. El își face sălașul în stânci și acolo petrece noaptea - pe un vârf de stâncă și pe vreo înălțime prăpăstioasă.
29. Acolo el stă și își pândește prada; ochii săi străpung depărtările,
30. Puii săi beau sângele prăzii și unde sunt hoiturile, acolo se adună vulturii".
__________________
"Viata nu este nimic altceva decat un sir de apropieri si departari de Dumnezeu" - Pr. Emilianos Simonopetritul
Reply With Quote