În prealabil postat de clujeanul33

Doamne ajuta!

Ma adresez tuturor cu rugamintea de a-mi sa un sfat in legatura cu o situatie de viata autentica si reala..

Pe scurt, vreau sa stiu daca este normal / moral / canonic urmatoarele actiuni ce le-a facut in duhovnic (nu vreau a judeca, de asta nu am pretentia sa spun ca el e asa si eu sunt mai drept ca el, ci vreau sa stiu DACA MAI SUNTEM DATORI CU ASCULTAREA FATA DE EL SAU NU)..
Iata faptele:

1. Refuzul repetat de a da binecuvantare pt casatorie, neinvocand niciodata motive canonice

2. Mi-a spus: "Daca nu o lasi in pace, te voi pune la slujbe" ceea ce a si facut si am avut multe dificultati in ceea ce priveste problemele materiale, cu serviciul, cu chiria, etc..

3. Mi-a spus: " Nu te iert si nu te dezleg de ce ai facut" referindu-se la pacatele facute cu fiica duhovniceasca cu care ceream casatoria

4. Nu a vrut sa cerceteze situatia reala de la bun inceput dintre noi, si mai ales faptul ca o trimisesem sa ceara biecuvantare pt casatorie, cand nu facusem nici un pacat, nici macar nu ne tinusem de mana.
Apoi a spus ca nu trebuie sa se casatoreasca ca nu e voia lui Dumnezeu, apoi ca e prea in varsta, apoi ca e bolnava si ca nu voi avea grija de ea, apoi ca nu vor parintii ei, apoi ca am facut pacate, etc..

5. Nu vrea sa ma primeasca la spovedanie, m-a primit "de ochii lumii" si nu m-a lasat sa spun nimic, apoi mi-a dat canon sa o las in pace

6. Mi-a spus in fata, direct ca sunt bolnav mintal si ca sa merg sa ma tratez

7. Mi-a spus ca: "Nu-ti permit sa-mi spui mie ca nu stiu tot adevarul dintre voi, si gata, lasa-ma ca ma enervezi"

Pe scurt cam astea sunt faptele, si repet, nu pt a-l judeca sunt aici, ci pt a ma ajuta sa-mi spuneti de este canonic ceea ce spune si face si daca se cuvine ca ea sa asculte in continuare de el in conditiile astea sau sa-l lase.

Va multumesc anticipat si va cer iertare pt cei ce ma considera cu mult prea infantil in trairea ortodoxiei pt postarea acestui subiect..