[cristiboss56]

Părintele Pnrfirie era unul dintre duhovnicii care recomandau rugăciunea pentru înfruntarea tuturor problemelor. Recomanda în rugăciune şi îngenuncherile, după puterea fiecăruia.
O dată a fost întrebat de un fiu duhovnicesc : "De ce Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm neîncetat ? Nu cumva vrea să stăm înaintea Sa ca proştii ? . Deşi întrebare părea mai mult ostilă decât dornică de a primi un răspuns, Cuviosul Porfirie avea să răspundă cu blândeţe : " Nu, Dumnezeu nu vrea aşa ceva. Dumnezeu vrea ca noi să avem folos din rugăciune. Şi ştie că atunci când Îl slăvim neîncetat, zi şi noapte, prin voinţa noastră liberă, precum îngerii, sufletul nostru găseşte odihna adevărată, căci aici se găseşte adevăratul nostru interes". De multe ori vrem să ne rugăm, dar nu ştim cum. Zicem anumite rugăciuni care necesită un anumit nivel duhovnicesc sau compunem rugăciuni în funcţie de situaţia în care ne aflăm. Un ucenib al Părintelui şi-a luat inima în dinţi şi a întrebat atât pentru dânsul, cât şi pentru noi : "Ce e mai bine să spun în rugăciunea mea ? ". Răspunsul a fost oarecum neaşteptat : "Nimic. Dumnezeu ştie mai bine decât tine ce-ţi trebuie. Spune neîncetat rugăciunea lui Iisus ". Iar altădată , la aceeaşi întrebare avea să răspundă : "Să-L rogi pe Hristos să te facă vrednic de iubirea Sa " sau " În rugăciunea ta să-I ceri lui Dumnezeu să se facă voia Sa pentru tine. Acest lucru îţi este cel mai de folos ". Însuşi Părintele Porfirie era un om al rugăciunii neîncetate, deşi mulţimile nu îi ofereau răgaz. Şi când vorbea, când telefona, mânca, bea apă, aprindea focul ori lucra, era lesne de văzut că în acelasi timp se şi ruga, precum ne spun mărturiile celor ce au trăit aproape de el.